1. În anul al optsprezecelea al domniei lui Ieroboám, a domnit Abía peste Iúda.

2. El a domnit trei ani la Ierusalím. Numele mamei sale era Mihéia, fiica lui Uriél din Ghibéea. Şi a fost război între Abía şi Ieroboám.

3. Abía a început lupta cu o armată de bărbaţi viteji, [în număr de] patru sute de mii de oameni aleşi. Ieroboám s-a aşezat în linie de bătaie împotriva lui cu opt sute de mii de oameni aleşi, bărbaţi viteji.

4. Abía s-a ridicat pe vârful muntelui Ţemaráim – care este în muntele lui Efraím – şi a zis: „Ascultaţi-mă, Ieroboám şi [voi,] întreg Israélul!

5. Oare nu ştiţi voi că Domnul Dumnezeul lui Israél le-a dat domnia peste Israél lui Davíd şi fiilor săi pentru totdeauna printr-o alianţă statornică?

6. Dar Ieroboám, fiul lui Nebát, slujitorul lui Solomón, fiul lui Davíd, s-a ridicat şi s-a revoltat împotriva stăpânului său.

7. S-au adunat alături de el oameni de nimic, fii ai lui Beliál, şi s-au întărit împotriva lui Roboám, fiul lui Solomón. Roboám era tânăr şi slab de inimă şi nu a avut putere înaintea lor.

8. Acum voi spuneţi că veţi fi puternici înaintea stăpânirii Domnului care este în mâna fiilor lui Davíd. Voi sunteţi o mulţime numeroasă şi aveţi cu voi viţeii de aur pe care vi i-a făcut Ieroboám ca dumnezei.

9. Oare nu i-aţi alungat pe preoţii Domnului, pe fiii lui Áaron, şi pe levíţi şi v-aţi făcut preoţi ca popoarele pământului? Oricine vine cu un viţel şi şapte berbeci devine preot al celui care nu este dumnezeu.

10. Cât despre noi, Domnul este Dumnezeul nostru şi noi nu l-am părăsit. Preoţii din slujba Domnului sunt fii ai lui Áaron, iar levíţii sunt în slujirea lor.

11. Noi aducem în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară arderi de tot Domnului, ardem tămâie mirositoare, aşezăm pâinile punerii înainte pe masa pură şi aprindem candelabrul de aur şi candelele lui în fiecare seară. Noi păzim ceea ce este de păzit pentru Domnul Dumnezeul nostru; însă voi l-aţi părăsit.

12. Iată, în fruntea noastră este Dumnezeu şi preoţii lui cu trâmbiţele care sună alarmă împotriva voastră! Fii ai lui Israél, nu vă luptaţi împotriva Domnului Dumnezeului părinţilor voştri, pentru că nu veţi avea succes!”.

13. Ieroboám a pus [oameni] la pândă care să vină prin spatele lor. Ei erau în faţa lui Iúda, iar [cei din] pândă în spatele lor.

14. Cei din Iúda s-au întors şi, iată, lupta era din faţă şi din spate. Au strigat către Domnul şi preoţii au sunat din trâmbiţe.

15. Oamenii lui Iúda au scos strigăte şi, când oamenii lui Iúda au strigat, Dumnezeu i-a lovit pe Ieroboám şi tot Israélul în faţa lui Abía şi a lui Iúda.

16. Fiii lui Israél au fugit dinaintea lui Iúda şi Dumnezeu i-a dat în mâna lui.

17. Abía şi poporul lui le-au provocat un mare măcel şi au căzut morţi din Israél cinci sute de mii de oameni aleşi.

18. Fiii lui Israél au fost umiliţi în acel timp, iar fiii lui Iúda s-au întărit, pentru că s-au sprijinit pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor.

19. Abía l-a urmărit pe Ieroboám şi i-a capturat cetăţile Bétel cu suburbiile sale, Ieşana cu suburbiile sale şi Efron cu suburbiile sale.

20. Ieroboám nu şi-a redobândit puterea în zilele lui Abía, iar Domnul l-a lovit şi a murit.

21. Dar Abía a ajuns puternic; şi-a luat paisprezece soţii şi a dat naştere la douăzeci şi doi de fii şi şaisprezece fiice.

22. Celelalte fapte ale lui Abía, căile lui şi vorbele lui sunt scrise în Comentariul profetului Ido.

23. Abía a adormit împreună cu părinţii săi şi l-au înmormântat în cetatea lui Davíd. Şi a devenit rege Asá, fiul său, în locul lui. În zilele lui, ţara a avut linişte timp de zece ani.





“Deus ama quem segue o caminho da virtude.” São Padre Pio de Pietrelcina