1. (Mt 26,47-56; Mc 14,43-52; Lc 22,47-53) Spunând acestea, Isus a ieşit împreună cu discipolii săi dincolo de torentul Cédron, unde era o grădină în care a intrat el şi discipolii lui.

2. Dar ştia şi Iúda, trădătorul, locul [acela], pentru că de multe ori Isus se aduna acolo împreună cu discipolii săi.

3. Aşadar, Iúda, luând cohorta şi servitori de la arhierei şi farisei, a venit acolo cu felinare, torţe şi arme.

4. Atunci Isus, cunoscând toate câte vor veni asupra lui, a ieşit şi le-a zis: „Pe cine căutaţi?”.

5. I-au răspuns: „Pe Isus Nazarinéanul”. El le-a zis: „Eu sunt”. Era acolo cu ei şi Iúda, cel care l-a trădat.

6. Când le-a zis: „Eu sunt”, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ.

7. Atunci, i-a întrebat a doua oară: „Pe cine căutaţi?”, iar ei au zis: „Pe Isus Nazarinéanul”.

8. Isus le-a răspuns: „V‑am spus că eu sunt. Aşadar, dacă mă căutaţi pe mine, lăsaţi-i pe aceştia să plece!”.

9. Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: „Dintre cei pe care mi i-ai dat, n-am pierdut pe niciunul”.

10. Atunci Símon Petru, care avea o sabie, a scos-o şi l-a lovit pe servitorul arhiereului şi i-a tăiat urechea dreaptă; iar numele servitorului era Malhus.

11. Dar Isus i-a zis lui Petru: „Pune-ţi sabia în teacă! Oare să nu beau potirul pe care mi l-a dat Tatăl?”.

12. (Mt 26,57-75; Mc 14,53-72; Lc 22,54-71) Atunci, cohorta, comandantul şi servitorii iudeilor l-au luat pe Isus şi l-au legat.

13. L-au dus mai întâi la Ánna, căci era socrul lui Caiáfa, care era marele preot al acelui an.

14. Caiáfa era acela care dăduse iudeilor sfatul: „Este mai bine să moară un singur om pentru popor”.

15. Iar Símon Petru şi celălalt discipol îl urmau pe Isus. Acel discipol era cunoscut marelui preot şi a intrat împreună cu Isus în curtea marelui preot.

16. Petru stătea afară, lângă poartă. Atunci celălalt discipol, care era cunoscut marelui preot, a ieşit şi a vorbit cu portăreasa şi a intrat şi Petru.

17. Servitoarea portăreasă i-a spus lui Petru: „Nu cumva eşti şi tu dintre discipolii acelui om?”. El i-a zis: „Nu sunt”.

18. Stăteau acolo slujitorii şi servitorii; făcuseră un foc – pentru că era frig – şi se încălzeau. Şi Petru stătea cu ei şi se încălzea.

19. Atunci, marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui şi despre învăţătura sa.

20. Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe faţă. Întotdeauna am învăţat în sinagogă şi în templu, unde se adună toţi iudeii. N-am vorbit nimic pe ascuns.

21. De ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit! Iată, ei ştiu ce am spus!”.

22. Îndată ce a spus acestea, unul dintre servitori, care stătea în preajmă, i-a dat o palmă lui Isus, spunând: „Aşa răspunzi tu marelui preot?”.

23. Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, dă mărturie despre rău! Dar dacă [am vorbit] bine, de ce mă loveşti?”.

24. Atunci Ánna l-a trimis legat la Caiáfa, marele preot.

25. Iar Símon Petru stătea şi se încălzea. Atunci ei i-au spus: „Nu cumva eşti şi tu dintre discipolii lui?”. El a negat şi a zis: „Nu sunt”.

26. Unul dintre servitorii marelui preot, o rudă a celui căruia Petru i‑a tăiat urechea, i-a zis: „Nu te-am văzut eu în grădină împreună cu el?”.

27. Dar Petru a negat din nou şi îndată a cântat cocoşul.

28. (Mt 27,1-2.11-14; Mc 15,1-5; Lc 23,1-5) Atunci l-au adus pe Isus de la Caiáfa la pretoriu. Era dimineaţă. Dar ei nu au intrat în pretoriu, ca să nu se profaneze şi să poată [mânca] Paştele.

29. Pilát a ieşit deci la ei şi a spus: „Ce acuzaţie aduceţi împotriva acestui om?”.

30. Au răspuns şi i-au zis: „Dacă nu ar fi fost acesta un răufăcător, nu l-am fi dat [pe mâna ta]”.

31. Atunci, Pilát le-a zis: „Luaţi-l voi şi judecaţi-l voi după Legea voastră!”. Iudeii i-au spus: „Nouă nu ne este permis să ucidem pe nimeni”.

32. Astfel trebuia să se împlinească cuvântul pe care îl spusese el, arătând de ce [fel de] moarte avea să moară.

33. Pilát a intrat din nou în pretoriu, l-a chemat pe Isus şi i-a zis: „Tu eşti regele iudeilor?”.

34. Isus a răspuns: „De la tine însuţi spui aceasta sau ţi-au spus alţii despre mine?”.

35. Pilát a răspuns: „Oare sunt eu iudeu? Neamul tău şi arhiereii te-au dat pe mâna mea. Ce ai făcut?”.

36. Isus a răspuns: „Împărăţia mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăţia mea ar fi fost din lumea aceasta, slujitorii mei s‑ar fi luptat ca să nu fiu dat pe [mâna] iudeilor. Dar acum împărăţia mea nu este de aici”.

37. Atunci Pilát i-a zis: „Aşadar, eşti rege?”. Isus i-a răspuns: „Tu spui că eu sunt rege. Eu pentru aceasta m-am născut şi pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”.

38. Pilát i-a zis: „Ce este adevărul?”. După ce a spus aceasta, [Pilát] a ieşit din nou la iudei şi le-a zis: „Eu nu găsesc în el nicio vină.

39. Dar este un obicei la voi ca de Paşte să vă eliberez pe cineva; aşadar, vreţi să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”.

40. Atunci au strigat din nou, spunând: „Nu pe acesta, ci pe Barába”. Iar Barába era un tâlhar.





“Os corações fortes e generosos não se lamentam, a não ser por grandes motivos e,ainda assim,não permitem que tais motivos penetrem fundo no seu íntimo.(P.e Pio) São Padre Pio de Pietrelcina