1. Aşadar, ce vom zice? Să rămânem în păcat ca să se înmulţească harul?

2. Nicidecum! Noi, care am murit pentru păcat, cum să mai trăim în el?

3. Sau nu ştiţi că noi, toţi care am fost botezaţi în Cristos Isus, am fost botezaţi în moartea lui?

4. Aşadar, am fost înmormântaţi împreună cu el prin Botez în moartea [lui] pentru ca, după cum Cristos a înviat din morţi prin gloria Tatălui, la fel şi noi să umblăm într-o viaţă nouă.

5. Căci dacă am fost împreună sădiţi într-o moarte asemănătoare cu a lui, la fel vom fi în înviere,

6. ştiind bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună [cu el], pentru ca trupul păcatului să fie nimicit, aşa încât să nu mai fim sclavii păcatului,

7. fiindcă cel care a murit a fost eliberat de păcat.

8. Dar dacă am murit împreună cu Cristos, credem că vom şi trăi împreună cu el,

9. ştiind că Cristos cel înviat din morţi nu mai moare, moartea nu mai are nicio putere asupra lui.

10. Când a murit, el a murit pentru păcat o dată pentru totdeauna, dar acum este viu; el trăieşte pentru Dumnezeu.

11. Tot aşa şi voi, consideraţi că sunteţi morţi pentru păcat, dar vii pentru Dumnezeu în Cristos Isus!

12. Aşadar, să nu mai domnească păcatul în trupul vostru muritor, astfel încât să ascultaţi de poftele lui,

13. şi nici să nu puneţi membrele voastre ca instrumente ale nedreptăţii în slujba păcatului, ci oferiţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu ca înviaţi din morţi, iar membrele voastre ca instrumente ale dreptăţii în slujba lui Dumnezeu!

14. Căci păcatul nu va mai avea putere asupra voastră, pentru că nu sunteţi sub Lege, ci sub har.

15. Şi atunci, ce? Să păcătuim pentru că nu suntem sub Lege, ci sub har? Nicidecum!

16. Nu ştiţi că, dacă vă daţi cuiva sclavi spre a-l asculta, sunteţi sclavii aceluia de care ascultaţi, ori ai păcatului, spre moarte, ori ai ascultării, spre justificare?

17. Dar mulţumire să fie [adusă] lui Dumnezeu pentru că eraţi sclavii păcatului, însă aţi ascultat din inimă de regula învăţăturii care v-a fost încredinţat.

18. Fiind eliberaţi de păcat, voi aţi devenit sclavi ai dreptăţii.

19. Vorbesc ca om, din cauza slăbiciunii firii voastre: după cum [odinioară] vă puneaţi membrele ca sclavi ai impurităţii şi nelegiuirii spre nelegiuire, tot aşa, acum, oferiţi-vă membrele ca sclavi ai dreptăţii spre sfinţenie.

20. Căci atunci când eraţi sclavii păcatului, eraţi liberi în ceea ce priveşte dreptatea.

21. Dar ce rod aveaţi atunci? Acum vă ruşinaţi de acele lucruri, de vreme ce sfârşitul lor este moartea.

22. Acum însă, după ce aţi fost eliberaţi de păcat şi aţi devenit sclavi ai lui Dumnezeu, aveţi rodul vostru spre sfinţire, iar scopul este viaţa veşnică.

23. Într-adevăr, răsplata păcatului este moartea, în timp ce harul lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Cristos Isus, Domnul nostru.





“Desapegue-se daquilo que não é de Deus e não leva a Deus”. São Padre Pio de Pietrelcina