1. După aceea, regele fiilor lui Amón a murit şi a fost rege Hanún, fiul său, în locul lui.

2. Davíd a zis: „Voi arăta îndurare faţă de Hanún, fiul lui Naháş, aşa cum a arătat îndurare şi tatăl lui faţă de mine”. Davíd a trimis prin slujitorii săi să-l mângâie pentru [moartea] tatălui său. Şi slujitorii lui Davíd au mers în ţara fiilor lui Amón.

3. Căpeteniile fiilor lui Amón i-au zis stăpânului lor Hanún: „Oare ca să-l cinstească pe tatăl tău în ochii tăi a trimis Davíd oameni care să te mângâie? Oare nu pentru ca să spioneze cetatea, să o străbată şi să o lovească i-a trimis Davíd pe slujitorii lui la tine?”.

4. Hanún i-a luat pe slujitorii lui Davíd, le-a ras barba pe jumătate şi le-a tăiat hainele pe jumătate până la coapse. Apoi le-a dat drumul.

5. I s-a făcut cunoscut lui Davíd şi el a trimis în întâmpinarea lor, căci oamenii fuseseră umiliţi foarte mult. Regele le-a spus: „Rămâneţi la Ierihón până vă va creşte barba! Apoi întoarceţi-vă!”.

6. Fiii lui Amón au văzut că au devenit urâţi de Davíd. I-au tocmit pe araméii de la Bet-Rehób, pe araméii din Ţobá – douăzeci de mii de pedestraşi – şi pe regele din Maáca – o mie de oameni – şi pe oamenii din Tob – douăsprezece mii de bărbaţi.

7. Davíd a auzit şi l-a trimis pe Ióab şi toată armata de viteji.

8. Fiii lui Amón au ieşit şi s-au aşezat în linie de luptă la intrarea porţii. Arámeii din Ţobá şi din Rehób şi oamenii din Tob şi din Maáca erau deoparte în câmpie.

9. Ióab a văzut că erau împotriva lui fronturile luptei – din faţă şi din spate – şi a luat dintre toţi aleşii lui Israél şi i-a aşezat în linie de luptă înaintea araméilor.

10. Pe cei care au rămas din popor i-a dat în mâna lui Abişái, fratele lui, şi i-a pus în linie de luptă înaintea fiilor lui Amón.

11. Şi i-a zis: „Dacă araméii vor fi mai puternici decât mine, să vii în ajutorul meu; dacă însă fiii lui Amón vor fi mai puternici decât tine, voi veni eu să te ajut.

12. Fii tare! Să fim tari pentru poporul nostru şi pentru cetăţile Dumnezeului nostru! Domnul să facă ce este bine în ochii lui!”.

13. Ióab şi poporul care era cu el s-au apropiat să lupte împotriva araméilor. Însă [araméii] au luat-o la fugă din faţa lor.

14. Fiii lui Amón au văzut că araméii au fugit şi au fugit şi ei din faţa lui Abişái şi au intrat în cetate. Ióab s-a întors de la fiii lui Amón şi a venit la Ierusalím.

15. Arámeii au văzut că au fost loviţi de Israél şi s-au aliat împreună.

16. Hadadézer a trimis şi i-a adus pe araméii care erau dincolo de Râu. Au venit la Helám, iar Şobác, căpetenia armatei lui Hadadézer, era în faţa lor.

17. I s-a adus la cunoştinţă lui Davíd. El a adunat tot Israélul, a trecut Iordánul şi a venit la Helám. Arámeii s-au aşezat în linie de luptă înaintea lui Davíd şi au luptat împotriva lui.

18. Dar araméii au fugit dinaintea lui Israél. Davíd a ucis dintre araméi şapte sute de [cai] de la care şi patruzeci de mii de călăreţi. Iar pe Şobác, căpetenia armatei lor, l-a lovit şi a murit acolo.

19. Toţi regii care erau slujitori ai lui Hadadézer au văzut că au fost loviţi de Israél. Au făcut pace cu Israél şi i-au slujit. Iar araméii s-au temut să le mai vină în ajutor fiilor lui Amón.





“A maior alegria de um pai é que os filhos se amem, formem um só coração e uma só alma. Não fostes vós que me escolhestes, mas o pai celeste que, na minha primeira missa, me fez ver todos os filhos que me confiava”.(P.e Pio) São Padre Pio de Pietrelcina