Cartea a doua a Regilor, 18

1. În anul al treilea al lui Oséa, fiul lui Elá, regele lui Israél, a devenit rege Ezechía, fiul lui Aház, regele lui Iúda.

2. Avea douăzeci şi cinci de ani când a devenit rege şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalím. Numele mamei sale era Abí, fiica lui Zaharía.

3. El a făcut ceea ce este plăcut în ochii Domnului, conform cu tot ce a făcut Davíd, tatăl său.

4. A îndepărtat înălţimile, a sfărâmat stelele, a tăiat Aşérele şi a tăiat în bucăţi şarpele de bronz pe care-l făcuse Moise, căci până în zilele acelea fiii lui Israél îi aduceau tămâie şi-l numeau Nehuştán.

5. El şi-a pus încrederea în Domnul Dumnezeul lui Israél. După el nu a mai fost nimeni ca el între toţi regii lui Iúda şi nici nu a fost înaintea lui.

6. El s-a alipit de Domnul, nu s-a îndepărtat de el şi a păzit poruncile pe care i le dăduse Domnul lui Moise.

7. Domnul a fost cu el şi avea succes oriunde ieşea: s-a răzvrătit împotriva regelui Asíriei şi nu i-a slujit.

8. El i-a lovit pe filisténi până la Gáza şi tot teritoriul lor, de la turnul străjerilor până la cetatea întărită.

9. În anul al patrulea al regelui Ezechía, adică în al şaptelea an al lui Oséa, fiul lui Elá, regele lui Israél, Salmánasár, regele Asíriei, a urcat împotriva Samaríei şi a asediat-o.

10. Au asediat-o de la începutul anului al treilea până în anul al şaselea al lui Ezechía, adică al nouălea an al lui Oséa, regele lui Israél, şi au capturat Samaría.

11. Regele Asíriei l-a deportat pe Israél în Asíria şi l-a aşezat la Haláh şi Habór, lângă râul Gozán, şi în cetăţile mezilor,

12. pentru că nu au ascultat glasul Domnului Dumnezeului lor şi au încălcat alianţa lui cu tot ceea ce poruncise Moise, slujitorul Domnului: nu au ascultat şi nu au împlinit.

13. În anul al paisprezecelea al regelui Ezechía, Senaheríb, regele Asíriei, a urcat împotriva tuturor cetăţilor întărite din Iúda şi le-a cucerit.

14. Ezechía, regele lui Iúda, a trimis la regele Asíriei, la Láchiş, să-i spună: „Am greşit. Retrage-te de la mine şi ceea ce îmi vei impune voi face! Regele Asíriei i-a impus lui Ezechía, regele lui Iúda, trei sute de talánţi de argint şi treizeci de talánţi de aur.

15. Ezechía a dat tot argintul care se afla în templul Domnului şi în vistieriile palatului regelui.

16. Atunci, Ezechía, regele lui Iúda, a despuiat porţile templului Domnului şi uşorii [de aurul] pe care Ezechía, regele lui Iúda, le împodobise şi le-a dat regelui Asíriei.

17. Regele Asíriei i-a trimis din Láchiş la Ierusalím, la regele Ezechía, pe Tartán, Rab-Sarís şi pe Rab-Şaché cu o armată puternică. Au plecat şi au mers la Ierusalím. Au mers, au ajuns şi au stat la canalul de la cisterna de sus, care este pe drumul de pe Câmpul Înălbitorului.

18. L-au chemat pe rege. Şi au ieşit la ei Eliachím, fiul lui Hilchía, [responsabil] peste palat, Şébna, secretarul, şi Ióah, fiul lui Asáf, cronicarul.

19. Rab-Şaché le-a zis: „Spuneţi-i lui Ezechía: «Aşa vorbeşte regele cel mare, regele Asíriei: ‹Ce este încrederea aceasta cu care te încrezi?

20. Tu ai zis, dar sunt vorbe ale buzelor: Este sfat şi putere pentru război. Acum, în cine ţi-ai pus încrederea că te-ai răzvrătit împotriva mea?

21. Iată, ţi-ai pus încrederea în toiagul acela de trestie frântă, în Egipt, pe care, dacă se va rezema cineva, îşi va înţepa palma şi și-o va străpunge! Aşa este Faraón, regele Egiptului, pentru toţi cei care se încred în el.

22. Dacă îmi veţi spune: ʽÎn Domnul Dumnezeul nostru ne încredemʼ. Nu este oare el acela ale cărui înălţimi şi altare Ezechía le-a îndepărtat, zicându-i lui Iúda şi Ierusalímului: ʽÎnaintea acestui altar să vă închinaţi în Ierusalím!ʼ?

23. Acum, primeşte o garanţie de la stăpânul meu, regele Asíriei! Îţi dau două mii de cai dacă poţi să încaleci călăreţi pe ei.

24. Cum vei putea să înfrunţi pe unul dintre comandanţii cei mai mici, slujitori ai stăpânului meu? Şi tu îţi pui încrederea în Egipt pentru care şi călăreţi!

25. Oare împotriva voinţei Domnului am venit eu împotriva acestui loc ca să-l distrug? Domnul mi-a zis: ʽMergi împotriva acestei ţări şi distruge-o!ʼ› »”.

26. Eliachím, fiul lui Hilchía, Şébna şi Ióah i-au zis lui Rab-Şaché: „Vorbeşte cu slujitorii tăi în aramaică, fiindcă o înţelegem; nu ne vorbi în iudaică în auzul poporului de pe zid!”.

27. Rab-Şaché le-a răspuns: „Oare la stăpânul tău şi la tine m-a trimis stăpânul meu să spun aceste vorbe? Oare nu oamenilor care stau pe zid să-şi mănânce excrementele şi să-şi bea urina împreună cu voi?”.

28. Atunci Rab-Şaché a stat în picioare şi a strigat cu glas tare în iudaică: „Ascultaţi cuvântul regelui cel mare, regele Asíriei!

29. Aşa vorbeşte regele: «Să nu vă înşele Ezechía, căci nu va putea să vă scape din mâna mea!

30. Să nu vă facă Ezechía să vă încredeţi în Domnul, zicând: ‹Domnul ne va scăpa şi cetatea aceasta nu va fi dată în mâinile regelui Asíriei›!».

31. Nu ascultaţi de Ezechía, căci aşa vorbeşte regele Asíriei: «Faceţi pace cu mine şi ieşiţi înaintea mea! Şi fiecare va mânca din via lui şi din smochinul lui şi va bea din apele fântânii lui,

32. până când voi veni şi vă voi duce într-o ţară ca ţara voastră, ţară cu grâu şi cu vin, ţară cu pâine şi vii, ţară cu măslini pentru untdelemn şi miere: veţi trăi şi nu veţi muri. Nu ascultaţi de Ezechía, care vă înşală, zicând: ‹Domnul ne va elibera›!

33. Au eliberat dumnezeii neamurilor – fiecare ţara lui – din mâna regelui Asíriei?

34. Unde sunt dumnezeii din Hamát şi din Arpád? Unde sunt dumnezeii din Sefarváim, Hená şi Ivá? Au eliberat ei Samaría din mâna mea?

35. Care este [dumnezeul] dintre toţi dumnezeii acestor ţări care şi-a eliberat ţara din mâna mea, ca Domnul să poată să elibereze Ierusalímul din mâna mea?»”.

36. Poporul a tăcut şi nu a răspuns nimic; căci regele poruncise, zicând: „Nu răspundeţi!”.

37. Eliachím, fiul lui Hilchía, [responsabilul] peste palat, Şébna, secretarul, şi Ióah, fiul lui Asáf, cronicarul, au venit la Ezechía cu hainele sfâşiate şi i-au spus cuvintele lui Rab-Şaché.