1. Oamenii lui Israél au jurat la Míţpa: „Niciunul dintre noi să nu-şi dea fiica de soţie unuia din Beniamín!”.

2. Poporul a venit la Bétel şi a stat înaintea lui Dumnezeu până seara. Şi-au ridicat glasul, au plâns amar

3. şi au zis: „De ce, Doamne Dumnezeul lui Israél, s-a întâmplat aceasta în Israél: să lipsească astăzi din Israél un trib întreg?”.

4. A doua zi, poporul s-a ridicat şi a construit acolo un altar şi au adus arderi de tot şi jertfe de împăcare.

5. Fiii lui Israél au zis: „Care dintre toate triburile lui Israél nu a urcat în adunare înaintea Domnului?”. Căci s-a făcut un jurămînt mare împotriva celui care nu a urcat la Domnul la Míţpa: „Să fie dat la moarte!”.

6. Fiilor lui Israél le-a părut rău de Beniamín, fratele lor, şi ziceau: „Astăzi a fost nimicit un trib din Israél.

7. Cum să facem ca [să găsim] soţii pentru cei care au supravieţuit? Fiindcă noi am jurat pe Domnul să nu le dăm fetele noastre ca soţii”.

8. Ei au zis: „Este vreunul dintre triburile lui Israél care nu a urcat la Domnul la Míţpa?”. Iată, nu era nimeni din Iábeş-Galaád în tabără, în adunare.

9. Au cercetat poporul şi, iată, nu era acolo nimeni dintre locuitorii din Iábeş-Galaád.

10. Adunarea a trimis împotriva lor douăsprezece mii de bărbaţi viteji şi le-au poruncit: „Mergeţi şi treceţi-i prin ascuţişul sabiei pe locuitorii din Iábeş-Galaád, pe femei şi pe copii!

11. Să faceţi aceasta: pe orice bărbat şi pe orice femeie care a cunoscut bărbat să-i nimiciţi!”.

12. Au găsit între locuitorii din Iábeş-Galaád patru sute de tinere fecioare care nu cunoscuseră bărbat şi le-au adus în tabără la Şílo, în ţara Canaán.

13. Toată adunarea a trimis să se spună fiilor lui Beniamín care erau la stânca Rimón şi să le transmită pace.

14. În acel timp, [fiii] lui Beniamín s-au întors şi li s-au dat soţii care erau dintre fetele din Iábeş-Galaád, dar nu au fost destule.

15. Poporului i-a fost milă de Beniamín, căci Domnul făcuse o ruptură între triburile lui Israél.

16. Bătrânii adunării au zis: „Cum să facem ca [să găsim] soţii pentru cei care au rămas, căci au fost nimicite femeile lui Beniamín?”.

17. Au zis: „Să fie o moştenire pentru cei care au scăpat din Beniamín ca să nu fie şters un trib din Israél!

18. Dar noi nu putem să dăm de soţii dintre fiicele noastre, pentru că fiii lui Israél au jurat: «Blestemat cel care dă o soţie unuia din Beniamín!»”.

19. Au zis: „Iată, este o sărbătoare a Domnului din an în an la Şílo, care este la nord de Bétel, spre răsăritul soarelui, pe drumul care urcă de la Bétel la Síhem şi la sud de Lebóna”.

20. Le-au poruncit fiilor lui Beniamín: „Mergeţi şi staţi la pândă în vii!

21. Uitaţi-vă şi, când le veţi vedea pe fetele din Şílo ieşind să joace, ieşiţi din vii să răpiţi fiecare pentru sine o soţie dintre fetele din Şílo şi duceţi-le în ţinutul lui Beniamín!

22. Dacă vor veni părinţii sau fraţii lor să se plângă la noi, le vom spune: «Dăruiţi-ni-le, căci nu ne-am luat prin război câte o soţie pentru fiecare şi nu voi le-aţi dat lor ca să fiţi vinovaţi!»”.

23. Fiii lui Beniamín au făcut aşa: şi-au luat soţii, după numărul lor, dintre cele care jucau, pe care le-au răpit. Apoi au plecat şi s-au întors la moştenirea lor; au zidit cetăţile şi au locuit în ele.

24. În acel timp, fiii lui Israél au plecat de acolo fiecare la tribul lui şi în familia lui şi s-a întors fiecare în moştenirea sa.

25. În zilele acelea nu era rege în Israél. Fiecare făcea ce-i plăcea.





“O amor nada mais é do que o brilho de Deus nos homens”. São Padre Pio de Pietrelcina