Cartea lui Iósue, 7

1. Fiii lui Israél au violat [regula] nimicirii: Acán, fiul lui Carmí, fiul lui Zabdí, fiul lui Zérah, din tribul lui Iúda, a luat din ce era dat nimicirii; şi s-a aprins mânia lui Dumnezeu împotriva fiilor lui Israél.

2. Iósue a trimis din Ierihón nişte bărbaţi la Ái, care este lângă Bet-Áven, la răsărit de Bétel, şi le-a zis: „Mergeţi şi exploraţi ţinutul!”. Oamenii au mers şi au explorat [cetatea] Ái.

3. S-au întors la Iósue şi i-au spus: „Să nu urce tot poporul! Să urce cam două-trei mii de oameni ca să lovească cetatea! Nu obosi tot poporul până acolo, căci ei sunt puţini!”.

4. Au mers acolo din popor circa trei mii de oameni, dar au luat-o la fugă dinaintea oamenilor din Ái.

5. Oamenii din Ái au lovit cam treizeci şi şase de oameni dintre ei; i-au urmărit de la poartă până la Şebarím şi i-au lovit în vale. Inima poporului s-a înmuiat şi a devenit ca apa.

6. Iósue şi-a sfâşiat hainele, s-au aruncat cu faţa la pământ până seara înaintea arcei Domnului, el şi bătrânii lui Israél, şi şi-au presărat praf pe cap.

7. Iósue a zis: „Ah, Doamne Dumnezeule, pentru ce ai făcut poporul acesta să treacă Iordánul? Ca să ne dai în mâinile amoréilor şi să ne nimiceşti? De ne-am fi mulţumit să rămânem dincolo de Iordán!

8. O, Doamne, ce voi spune după ce Israélul a întors spatele dinaintea duşmanului său?

9. Canaaneénii şi toţi locuitorii ţării vor auzi, ne vor înconjura şi vor şterge numele nostru de pe pământ. Ce vei face cu numele tău cel mare?”.

10. Domnul i-a zis lui Iósue: ,,Scoală-te! De ce stai culcat cu faţa [la pământ]?

11. Israél a păcătuit; au călcat alianța mea pe care le-o poruncisem. Au luat din ce era de dat nimicirii, au şi furat şi au pus printre lucrurile lor.

12. Fiii lui Israél nu pot să se ridice în faţa duşmanilor lor. Întorc spatele înaintea duşmanilor lor, căci ei sunt de dat nimicirii. Eu nu voi mai fi cu voi dacă nu veţi nimici ce este de dat nimicirii din mijlocul vostru.

13. Ridică-te, sfinţeşte poporul şi spune: «Sfinţiţi-vă pentru mâine, căci aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israél: ‹În mijlocul tău este un lucru care trebuia dat nimicirii, Israél; nu vei putea să te ridici înaintea duşmanilor tăi până când nu vei scoate ce este de dat nimicirii din mijlocul vostru›!

14. Să vă apropiaţi mâine dimineaţă după triburile voastre. Tribul pe care-l va arăta Domnul să se apropie familie după familie; familia pe care o va arăta Domnul să se apropie casă după casă; casa pe care o va arăta Domnul să se apropie bărbat după bărbat!

15. Cel care va fi arătat cu lucrul de dat nimicirii să fie ars în foc, el şi tot ce are el, pentru că a călcat alianţa Domnului şi a făcut nelegiuire în Israél!»”.

16. Iósue s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a făcut să se apropie Israélul, după triburile sale. A fost arătat tribul lui Iúda.

17. A făcut să se apropie familia lui Iúda şi a fost arătată familia lui Zérah; a făcut să se apropie familia lui Zérah, bărbat după bărbat, şi a fost arătat Zabdí.

18. A făcut să se apropie casa lui Zabdí, bărbat după bărbat, şi a fost arătat Acán, fiul lui Carmí, fiul lui Zabdí, fiul lui Zérah, din tribul lui Iúda.

19. Iósue i-a zis lui Acán: ,,Fiul meu, dă glorie şi laudă Domnului Dumnezeului lui Israél şi povesteşte-mi ce ai făcut! Nu-mi ascunde [nimic]!”.

20. Acán i-a răspuns lui Iósue: „Într-adevăr, eu am păcătuit împotriva Domnului Dumnezeului lui Israél şi am făcut aşa:

21. am văzut în pradă o manta frumoasă de Şinear, două sute de sícli de argint şi un lingou de aur în greutate de cincizeci de sícli; le-am poftit şi le-am luat; iată, sunt ascunse în pământ, în mijlocul cortului meu, iar argintul este dedesubt!”.

22. Iósue a trimis mesageri care au alergat la cort; şi, iată, lucrurile erau ascunse în cortul lui [Acán], iar argintul era dedesubt.

23. Le-au luat din mijlocul cortului, le-au adus la Iósue şi la toţi fiii lui Israél şi le-au pus înaintea Domnului.

24. Iósue l-a luat pe Acán, fiul lui Zérah, argintul, mantaua, lingoul de aur, pe fiii şi fiicele lui Acán, boii lui, măgarii, turmele, cortul lui şi tot ce era al lui – întreg Israélul era cu el. I-au dus în valea Acór.

25. Iósue a zis: ,,Pentru ce ne-ai tulburat? Domnul te va tulbura pe tine astăzi”. Tot Israélul l-a bătut cu pietre. I-au ars în foc şi i-au bătut cu pietre.

26. Au ridicat deasupra lui o mare grămadă de pietre care este până în ziua de astăzi. Domnul şi-a încetat mânia. De aceea au dat locului aceluia numele de „Valea Acór” până în ziua de azi.