1. Deschide, Libán, porțile tale și focul va devora cedrii tăi!

2. Gemi, chiparos, căci a căzut cedrul, pentru că au fost distruși cei măreți. Gemeți, stejari din Basán, fiindcă pădurea cea deasă a fost doborâtă!

3. Glas de geamăt al păstorilor, pentru că a fost distrusă măreția lor; glas de răget de lei tineri, pentru că a fost distrusă mândria Iordánului!

4. Așa spune Domnul Dumnezeul meu: „Paște turma [destinată] uciderii!

5. Cei care o cumpără, o ucid și nu se fac vinovați; cei care o vând spun: «Binecuvântat este Domnul pentru că m-am îmbogățit!». Iar păstorii nu le cruță.

6. Căci nu-i voi mai cruța pe locuitorii țării – oracolul Domnului. Iată, eu voi face să fie găsit omul fiecare de mâna aproapelui său și de mâna regelui său! Ei vor distruge țara și nu-i voi salva din mâna lor.

7. Am păscut turma [destinată] uciderii pentru cei care voiau să cumpere turma. Mi-am luat două bastoane: pe unul l-am numit «Delicatețe», iar pe celălalt l-am numit «Uniune». Și am păscut turma.

8. Am nimicit trei păstori într-o lună: mi-am pierdut răbdarea față de ei, pentru că sufletul lor s-a dezgustat de mine.

9. Am zis: «Nu vă voi mai paște. Cea care moare să moară, cea care piere să piară și cele care rămân să-și mănânce carnea una celeilalte».

10. Am luat toiagul [numit] «Delicatețe» și l-am frânt ca să rup alianța mea pe care am încheiat-o cu toate neamurile”.

11. A fost frânt în ziua aceea și au recunoscut cei care voiau să cumpere turma și care mă păzeau că era un cuvânt al Domnului.

12. Eu le-am zis: „Dacă este bun în ochii voștri, dați-mi plata! Dacă nu, încetați!”. Ei mi-au cântărit, ca plată, treizeci de arginți.

13. Domnul mi-a zis: „Aruncă olarului valoarea prețului cu care am fost prețuit de ei!”. Am luat cei treizeci de arginți și i-am aruncat olarului în casa Domnului.

14. Am frânt al doilea toiag, [cel numit] „Uniune”, ca să frâng frăția dintre Iúda și Israél.

15. Domnul mi-a spus: „Ia-ți și instrumentele unui păstor nebun!”.

16. Căci, iată, eu fac să se ridice un păstor în țară care nu le va vizita pe cele gata să piară, pe cea tânără nu o va căuta, pe cea rănită nu o va vindeca, pe cea care stă [în picioare] nu o va hrăni, ci carnea celei grase o va devora și le va smulge copitele.

17. Vai de păstorul nebun care-și părăsește turma. Sabia va fi peste brațul lui și peste ochiul lui drept. Brațul lui se va usca și ochiul său drept va slăbi.





“A natureza humana também quer a sua parte. Até Maria, Mãe de Jesus, que sabia que por meio de Sua morte a humanidade seria redimida, chorou e sofreu – e como sofreu!” São Padre Pio de Pietrelcina