Evanghelia după sf. Matei, 17

1. (Mc 9,2-20; Lc 9,28-36) După şase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacób şi pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt

2. şi i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor: faţa lui a strălucit ca soarele şi hainele lui au devenit albe ca lumina.

3. Şi iată că le-au apărut Moise şi Ilíe, care vorbeau cu Isus!

4. Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: „Doamne, e bine că suntem aici! Dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilíe”.

5. Pe când mai vorbea încă, iată că i-a învăluit un nor luminos şi iată că un glas din nor spunea: „Acesta este Fiul meu cel iubit, în care este plăcerea mea; ascultaţi de el!”.

6. Auzind, discipolii au căzut cu faţa la pământ şi s-au înspăimântat foarte mult.

7. Dar, venind Isus şi atingându-i, le-a zis: „Ridicaţi-vă şi nu vă temeţi!”.

8. Ridicându-şi ochii, n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus singur.

9. Pe când coborau de pe munte, Isus le-a poruncit: „Să nu spuneţi nimănui ceea ce aţi văzut până când Fiul Omului nu va fi înviat din morţi!”.

10. Discipolii l-au întrebat: „De ce spun cărturarii că trebuie să vină mai întâi Ilíe?”.

11. Răspunzând, [Isus] le-a zis: „Într-adevăr, Ilíe [trebuie] să vină şi va restabili toate.

12. Eu însă vă spun: Ilíe a venit deja, dar nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ceea ce au vrut. Tot aşa are să sufere şi Fiul Omului din cauza lor”.

13. Atunci discipolii au înţeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul.

14. (Mc 9,14-29; Lc 9,37-43) Când au ajuns la mulţime, s-a apropiat de el un om care a îngenuncheat înaintea lui

15. şi i-a spus: „Doamne, îndură-te de fiul meu, pentru că este lunatic şi suferă cumplit! De multe ori cade în foc şi deseori în apă.

16. L-am adus la discipolii tăi, dar n-au putut să-l vindece”.

17. Isus, răspunzând, a zis: „O, generaţie necredincioasă şi perversă! Până când voi fi cu voi? Până când vă voi mai suporta? Aduceţi-l aici!”.

18. Isus i-a poruncit, iar diavolul a ieşit din el. Şi copilul s-a vindecat din ceasul acela.

19. Atunci au venit discipolii lui Isus şi i-au spus deoparte: „De ce noi nu am putut să-l alungăm?”.

20. El însă le-a spus: „Din cauza puţinei voastre credinţe. Căci adevăr vă spun, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!» şi el s-ar muta. Şi nimic nu v-ar fi imposibil”.

21. lipseşte în manuscrisele importante şi pare să fie o armonizare cu Mc 9,29: „Acest soi nu iese decât prin rugăciune şi post”.

22. (Mc 9,30-32; Lc 9,43-45) Pe când erau adunaţi în Galiléea, Isus le-a spus: „Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor.

23. Îl vor ucide, dar a treia zi va învia”. Iar ei s-au întristat foarte mult.

24. După ce au venit la Cafárnaum, cei care încasau contribuţia s-au apropiat de Petru şi i-au zis: „Învăţătorul vostru nu achită cele două dráhme?”.

25. El a spus: „Da!”. Venind în casă, Isus i-a luat-o înainte, spunând: „Símon, ce crezi, regii de pe pământ de la cine iau taxa sau tributul: de la fiii lor sau de la străini?”.

26. Când el a spus: „De la străini”, Isus i-a zis: „Aşadar, fiii sunt scutiţi.

27. Totuşi, ca să nu-i scandalizăm, mergi pe ţărmul mării, aruncă undiţa şi ia primul peşte care va veni! Deschizându-i gura, vei găsi o monedă. Ia-o şi dă-le-o pentru mine şi pentru tine!”.