Gefunden 1141 Ergebnisse für: mâna

  • Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Iată, omul a devenit ca unul dintre noi cunoscând binele şi răul! Şi acum, să nu-şi întindă mâna să ia şi din pomul vieţii să mănânce şi să trăiască veşnic!”. (Cartea Genezei 3, 22)

  • Acum, aşadar, fii blestemat pe pământul care şi-a deschis gura ca să bea sângele fratelui tău din mâna ta! (Cartea Genezei 4, 11)

  • Porumbelul n-a găsit [niciun loc] unde să-şi pună piciorul şi s-a întors la el în arcă, fiindcă pe faţa întregului pământ mai era încă apă. [Nóe] şi-a întins mâna, l-a luat şi l-a adus la el în arcă. (Cartea Genezei 8, 9)

  • Abrám i-a zis regelui Sodómei: „Ridic mâna mea spre Domnul, Dumnezeul cel Preaînalt, creatorul cerului şi al pământului, (Cartea Genezei 14, 22)

  • El va fi un om asemenea unui asin sălbatic. Mâna lui va fi împotriva tuturor şi mâna tuturor va fi împotriva lui. Şi el se va aşeza în faţa tuturor fraţilor săi”. (Cartea Genezei 16, 12)

  • Dar bărbaţii aceia și-au întins mâna, l-au tras pe Lot înăuntru la ei în casă şi au încuiat uşa. (Cartea Genezei 19, 10)

  • Deoarece ezita, bărbaţii i-au apucat de mână pe el, pe soţia lui şi pe cele două fiice – Domnul având milă de el – i-au făcut să iasă şi i-au călăuzit în afara cetăţii. (Cartea Genezei 19, 16)

  • Scoală-te, ia copilul şi ţine-l cu mâna ta, căci eu voi pune să fie din el un popor mare!”. (Cartea Genezei 21, 18)

  • El a răspuns: „Trebuie să iei din mâna mea şapte mieluşele ca să-mi fie mărturie că am săpat fântâna aceasta”. (Cartea Genezei 21, 30)

  • Abrahám a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus pe [umerii] lui Isáac, fiul său; a luat în mâna sa focul şi cuţitul şi au plecat amândoi împreună. (Cartea Genezei 22, 6)

  • Abrahám şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său. (Cartea Genezei 22, 10)

  • Şi i-a zis: „Să nu-ţi ridici mâna asupra tânărului şi să nu-i faci niciun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu pentru mine!”. (Cartea Genezei 22, 12)


“Pobres e desafortunadas as almas que se envolvem no turbilhão de preocupações deste mundo. Quanto mais amam o mundo, mais suas paixões crescem, mais queimam de desejos, mais se tornam incapazes de atingir seus objetivos. E vêm, então, as inquietações, as impaciências e terríveis sofrimentos profundos, pois seus corações não palpitam com a caridade e o amor. Rezemos por essas almas desafortunadas e miseráveis, para que Jesus, em Sua infinita misericórdia, possa perdoá-las e conduzi-las a Ele.” São Padre Pio de Pietrelcina