Cartea Proverbelor, 27

1. Nu te lăuda cu ziua de mâine, căci nu ştii ce generează ziua!

2. Să te laude străinul, nu gura ta, veneticul, nu buzele tale!

3. Piatra este grea şi nisipul e împovărător, dar indignarea celui nesimţit este mai grea decât amândouă.

4. Furia este crudă şi mânia este de nepotolit; dar cine poate sta în faţa geloziei?

5. Mai bine o mustrare deschisă decât o iubire ascunsă.

6. Sincere sunt rănile celui care iubeşte şi abundente, sărutările celui care urăşte.

7. Sufletul celui sătul calcă în picioare mierea, dar pentru sufletul celui înfometat, tot ce este amar este dulce.

8. Ca pasărea plecată de la cuibul ei, aşa este omul plecat de la locul său.

9. Untdelemnul şi tămâia înveselesc inima, dar sfatul din suflet este dulceaţa prietenului.

10. Nu-i părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale! Mai bun este un vecin aproape decât un frate departe.

11. Fii înţelept, fiule, şi înveseleşte-mi inima şi voi putea întoarce cuvântul celui care mă face de ocară!

12. Cel isteţ vede răul şi se ascunde, dar cei nepricepuţi trec [pe aproape] şi sunt pedepsiţi.

13. Ia-i haina, căci este garanţie pentru străin, şi ţine-o drept gaj pentru venetică!

14. Cel care-şi binecuvântează aproapele cu glas puternic de dimineaţă, când se trezeşte, i se socoteşte ca blestem.

15. Picătura care cade încontinuu într-o zi ploioasă şi femeia discordiilor se aseamănă.

16. Cine o ascunde ascunde vântul şi se numeşte untdelemnul dreptei sale.

17. Fierul cu fier se ascute şi omul ascute faţa prietenului său.

18. Cel care se îngrijeşte de un smochin va mânca roadele lui şi cine are grijă de stăpânul său va fi onorat.

19. După cum faţa [se oglindeşte] în apă, tot aşa inima omului, în om.

20. După cum locuinţa şi împărăţia morţilor nu se satură, tot aşa nu se satură ochii omului.

21. Cum este vasul de topit pentru argint şi cuptorul pentru aur, aşa este omul pentru gura care-l laudă.

22. Dacă l-ai pisa pe nebun într-o piuă, în mijlocul boabelor, cu zdrobitorul, tot nu ai putea îndepărta de la el nebunia lui.

23. Cunoaşte-ţi oile şi pune la inima ta turmele!

24. Căci comoara nu ţine veşnic, nici cununa, din generaţie în generaţie.

25. Se ia fânul şi se vede verdeaţa şi se adună iarba de pe munţi.

26. Mieii sunt pentru a te îmbrăca, iar ţapii, ca preţ pentru câmp.

27. Abundenţa laptelui de capră este pentru hrana ta, pentru hrana casei tale şi pentru viaţa tinerelor tale.