Evanghelia după sf. Matei, 8

1. (Mc 1,40-45; Lc 5,12-16) Când a coborât de pe munte, îl urmau mulţimi numeroase.

2. Şi apropiindu-se un lepros, s-a prosternat înaintea lui, spunând: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă cureţi”.

3. Întinzându-şi mâna, l-a atins, spunându-i: „Vreau. Curăţă-te!”. Şi, îndată, lepra lui s-a curăţat.

4. Atunci Isus i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui, dar mergi, arată-te preotului şi adu ofranda pe care a poruncit-o Moise ca mărturie pentru ei!”.

5. (Lc 7,1-10; In 4,43-54) Intrând [Isus] în Cafárnaum, a venit la el un centurion, rugându-l:

6. „Doamne, servitorul meu zace în casă paralizat, suferind groaznic”.

7. El i-a spus: „Voi veni eu însumi şi-l voi vindeca”.

8. Dar centurionul, răspunzând, i-a zis: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, dar spune numai un cuvânt şi va fi vindecat servitorul meu!

9. Căci şi eu sunt un om supus autorităţii; având soldaţi în subordine, spun unuia: «Du-te!», iar el se duce, şi altuia: «Vino!», iar el vine, şi servitorului meu: «Fă aceasta!», iar el face”.

10. Auzind, Isus s-a mirat şi le-a spus celor care îl urmau: „Adevăr vă spun că la nimeni în Israél nu am găsit o astfel de credinţă.

11. De aceea vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus şi vor sta la masă în împărăţia cerurilor împreună cu Abrahám, Isáac şi Iacób,

12. iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul din afară. Acolo va fi plânset şi scrâşnirea dinţilor”.

13. Apoi Isus i-a spus centurionului: „Mergi, să ţi se facă după cum ai crezut!”. Şi în ceasul acela a fost vindecat servitorul lui.

14. (Mc 1,29-34; Lc 4,38-41) Venind Isus în casa lui Petru, a văzut-o pe soacra acestuia zăcând cuprinsă de febră.

15. I-a atins mâna şi febra a lăsat-o. Și s-a ridicat şi a început să-i slujească.

16. La lăsatul serii, i-au adus mulţi posedaţi de diavol, iar el a alungat diavolii cu un cuvânt şi i-a vindecat pe toţi cei bolnavi,

17. ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul Isaía, care zice: „El a luat asupra lui slăbiciunile noastre şi a purtat bolile noastre”.

18. (Lc 9,57-62) Văzând Isus mulţimea din jurul său, a poruncit să treacă pe ţărmul [celălalt].

19. Atunci, apropiindu-se de el unul dintre cărturari, a spus: „Învăţătorule, te voi urma oriunde te vei duce”.

20. Dar Isus i-a zis: „Vulpile au vizuini şi păsările cerului au cuiburi, însă Fiul Omului nu are unde-şi rezema capul”.

21. Un altul dintre discipolii lui i-a spus: „Doamne, lasă-mă să merg mai întâi şi să-l îngrop pe tatăl meu!”.

22. Dar Isus i-a zis: „Urmează‑mă şi lasă morţii să-şi îngroape morţii!”.

23. (Mc 4,35-41; Lc 8,22-25) Apoi, urcând [Isus] în barcă, discipolii lui l-au urmat.

24. Şi iată, a fost pe mare o furtună atât de puternică, încât barca era acoperită de valuri, iar el dormea!

25. Venind [discipolii lui], l-au trezit, spunându‑i: „Doamne, salvează-ne! Pierim”.

26. Dar el le-a spus: „De ce sunteţi fricoşi, [oameni] cu puţină credinţă?”. Atunci, ridicându-se, a certat vânturile şi marea şi s-a făcut linişte deplină.

27. Oamenii au fost cuprinşi de uimire şi spuneau: „Cine este acesta că şi vânturile, şi marea ascultă de el?”.

28. (Mc 5,1-20; Lc 8,26-39) Ajungând pe malul [celălalt], în ţinutul gadarénilor, l-au întâmpinat doi posedaţi de diavoli ieşiţi din morminte, atât de violenţi încât nu putea nimeni să treacă pe drumul acela.

29. Şi iată că ei strigau, zicând: „Ce ai cu noi, Fiu al lui Dumnezeu? Ai venit aici înainte de vreme ca să ne chinuieşti?”.

30. Nu departe de ei era o turmă mare de porci care păşteau.

31. Diavolii îl rugau, zicând: „Dacă ne alungi, trimite‑ne în turma de porci!”.

32. El le-a zis: „Mergeţi!”. Ieşind [din posedaţi], ei au intrat în porci şi, iată, toată turma s-a aruncat în mare de pe coasta abruptă şi a pierit în apă!

33. Atunci paznicii au fugit şi, venind în cetate, au făcut cunoscute toate şi [cele întâmplate] cu posedaţii.

34. Şi, iată, toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus şi, văzându-l, l-au rugat să plece din ţinutul lor.