1. [Apoi Davíd] s-a ridicat şi a plecat. Ionatán a mers în cetate.

2. Davíd a venit la Nob, la Ahimélec, preotul. Lui Ahimélec i-a fost teamă când l-a întâlnit pe Davíd şi i-a zis: „De ce eşti singur şi nu e nimeni cu tine?”.

3. Davíd i-a zis lui Ahimélec, preotul: „Regele mi-a poruncit ceva şi mi-a zis: «Să nu ştie nimeni de lucrul pentru care te trimit şi ce ţi-am poruncit! Iar pe slujitori i-am trimis pe care într-un loc, pe care în altul».

4. Acum ce ai la îndemână? Dă-mi cinci pâini sau ce se găseşte!”.

5. Preotul i-a răspuns lui Davíd: „Pâine obişnuită nu am la îndemână, ci doar pâine sfinţită. Numai dacă slujitorii s-au abţinut de la femei”.

6. Davíd i-a zis preotului: „De la femei ne-am abţinut şi ieri, şi alaltăieri, de când am plecat. Tinerii sunt puri, deşi călătoria este una obişnuită; cu atât mai mult sunt puri astăzi”.

7. Preotul i-a dat [pâinea] sfinţită, căci nu era acolo altă pâine decât pâinea punerii înainte care fusese luată dinaintea Domnului ca să fie înlocuită cu pâine caldă când o luau [pe cea veche].

8. În ziua aceea era acolo cineva dintre slujitorii lui Saul închis înaintea Domnului. Numele lui era Dóeg din Edóm, capul păstorilor lui Saul.

9. Davíd i-a zis lui Ahimélec: „N-ai aici la îndemână o suliţă sau o sabie? Căci nici sabie şi nici arme nu am luat, deoarece problema regelui era urgentă”.

10. Preotul i-a răspuns: „Iată sabia lui Goliát, filisteanul pe care l-ai omorât la Émec-Elá, este învelită într-o pânză în spatele efodului; dacă vrei s-o iei, ia-o, căci nu este alta aici!”. Davíd a zis: „Nu esta alta ca ea. Dă-mi-o!”.

11. Davíd s-a ridicat şi a fugit în ziua aceea din faţa lui Saul şi a venit la Achíş, regele din Gat.

12. Slujitorii lui Achíş i-au zis: „Nu este acesta Davíd, regele ţării? Nu este el acela pentru care se cânta şi se dansa, zicându-se: «Saul a bătut miile lui, iar Davíd zecile lui de mii!»?”.

13. Davíd a pus la inimă aceste cuvinte şi i-a fost mare teamă de Achíş, regele din Gat.

14. Şi-a schimbat purtarea înaintea lor, a făcut-o pe nebunul înaintea lor, zgâria uşile porţii şi lăsa să-i curgă balele pe barbă.

15. Achíş le-a zis slujitorilor săi: „Iată, vedeţi că este un nebun! De ce l-aţi adus la mine?

16. Oare duc lipsă de nebuni că mi-l aduceţi şi pe acesta ca s-o facă pe nebunul înaintea mea? Să intre acesta în casa mea?”.





“O medo excessivo nos faz agir sem amor, mas a confiança excessiva não nos deixa considerar o perigo que vamos enfrentar”. São Padre Pio de Pietrelcina