1. În primul an al lui Dárius, fiul lui Artaxérxe din descendenţa mezilor, care a domnit peste regatul caldéilor,

2. în anul întâi al domniei lui, eu, Daniél, voiam să pricep din cărţi numărul anilor pentru care fusese cuvântul Domnului către Ieremía, profetul, pentru împlinirea devastării Ierusalímului: şaptezeci de ani.

3. Mi-am îndreptat faţa către Domnul Dumnezeu ca să-l caut în rugăciune şi cereri cu post, sac şi cenuşă.

4. M-am rugat Domnului Dumnezeului meu, am făcut mărturisire şi i-am zis: «Te rog, Doamne Dumnezeule mare şi înfricoşător, tu care păstrezi alianţa şi bunătatea faţă de cei care te iubesc şi păzesc poruncile tale!

5. Noi am păcătuit, am săvârşit nelegiuire, ne-am răzvrătit, ne-am revoltat şi ne-am îndepărtat de la poruncile tale şi de la judecăţile tale.

6. Nu i-am ascultat pe slujitorii tăi, profeţii, care au vorbit în numele tău către regii noştri, către căpeteniile noastre, către părinţii noştri şi către tot poporul ţării.

7. A ta, Doamne, este dreptatea, iar a noastră este ruşinea feţelor, cum este astăzi pentru oamenii din Iúda şi pentru locuitorii Ierusalímului, pentru întregul Israél, cei de aproape şi cei de departe, în toate ţările unde i-ai alungat din cauza infidelităţii lor pe care au săvârşit-o împotriva ta.

8. Doamne, a noastră este ruşinea feţelor, a regilor noştri, a căpeteniilor noastre şi a părinţilor noştri, pentru că am păcătuit împotriva ta.

9. Dar la Domnul Dumnezeul nostru este îndurare şi iertare, căci împotriva lui ne-am revoltat.

10. Nu am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru, ca să umblăm în legile sale pe care le-a pus înaintea noastră prin slujitorii săi, profeţii.

11. Întregul Israél a încălcat legea ta şi s-a îndepărtat, ca să nu asculte glasul tău, dar tu ai pus asupra noastră blestemul şi jurământul care este scris în Legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, pentru că am păcătuit împotriva ta.

12. El a făcut să se împlinească cuvintele pe care le-a spus împotriva noastră şi împotriva judecătorilor noştri, care ne-au judecat, aducând asupra noastră răul cel mare, care nu a fost făcut sub toate cerurile aşa cum a fost făcut în Ierusalím.

13. După cum este scris în Legea lui Moise, tot răul acesta a venit asupra noastră şi nu am îmbunat faţa Domnului Dumnezeului nostru întorcându-ne de la nelegiuirile noastre ca să înţelegem adevărul tău.

14. Domnul a vegheat asupra răului şi l-a adus asupra noastră, căci drept este Domnul Dumnezeul nostru în toate lucrările sale pe care le-a făcut, deşi noi nu am ascultat de glasul lui.

15. Acum, Doamne Dumnezeul nostru, tu care l-ai scos pe poporul tău din ţara Egiptului cu mână tare şi ţi-ai făcut un nume, cum este astăzi: noi am păcătuit, noi ne-am răzvrătit.

16. Doamne, după toată dreptatea ta, întoarce-ţi, te rugăm, faţa şi mânia ta de la cetatea ta, Ierusalímul, de la muntele tău cel sfânt, căci din cauza păcatelor noastre şi a nelegiuirilor părinţilor noştri Ierusalímul şi poporul tău au ajuns de ocară pentru toţi cei care ne înconjoară!

17. Acum, ascultă, Dumnezeul nostru, rugăciunea slujitorului tău şi cererile lui şi luminează-ţi faţa asupra sanctuarului tău cel devastat, de dragul tău, Doamne!

18. Pleacă-ţi urechea, Dumnezeul nostru, şi ascultă! Deschide-ţi ochii şi vezi ruinele noastre şi cetatea asupra căreia este invocat numele tău! Căci nu pentru dreptatea noastră sunt aduse cererile noastre înaintea ta, ci pentru îndurarea ta cea mare.

19. Doamne, ascultă! Doamne, iartă! Doamne, ia aminte: fă şi nu întârzia, de dragul tău, Dumnezeule! Pentru că numele tău este invocat asupra cetăţii tale şi asupra poporului tău».

20. Pe când eu încă mai vorbeam şi mă rugam, mărturiseam păcatul meu şi păcatul poporului meu, Israél, aduceam cererea mea înaintea Domnului Dumnezeului meu pentru muntele cel sfânt al Dumnezeului meu,

21. când eu încă mai vorbeam în rugăciune, omul Gabriél pe care-l văzusem în viziunea de la început a zburat şi m-a atins cu aripa cam la timpul ofrandei de seară.

22. El m-a făcut să înţeleg, a vorbit cu mine şi mi-a zis: «Daniél, am ieşit acum ca să te fac să pricepi înţelesul.

23. La începutul rugăciunii tale a ieşit un cuvânt, iar eu am venit să-ţi fac cunoscut, căci tu eşti preaiubit: înţelege cuvântul şi pricepe arătarea!

24. Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte până la încetarea răzvrătirii şi până la sfârşitul păcatului, până la ispăşirea nelegiuirii şi până la venirea dreptăţii veşnice, ca să fie sigilată viziunea şi profetul să-l ungă pe sfântul sfinţilor.

25. Să ştii şi să înţelegi că, de la ieşirea cuvântului referitor la întoarcerea şi la reconstruirea Ierusalímului până la conducătorul cel uns, sunt şapte săptămâni, iar timp de şaizeci şi două de săptămâni vor fi reconstruite piaţa şi şanţul în timpuri de oprimare.

26. După cele şaizeci şi două de săptămâni va fi nimicit unsul şi nu va mai fi. Cetatea şi sanctuarul vor fi nimicite de poporul principelui care vine şi sfârşitul lui va fi în potop. Iar până la sfârşit va fi un război al devastărilor hotărâte.

27. Va întări o alianţă cu mulţi timp de o săptămână. La jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi ofranda, iar pe aripa [templului] va fi urâciunea pustiirii până ce se va termina. Și ceea ce este hotărât va fi pus împotriva devastatorului»”.





O sábio elogia a mulher forte dizendo: os seu dedos manejaram o fuso. A roca é o alvo dos seus desejos. Fie, portanto, cada dia um pouco. Puxe fio a fio até a execução e, infalivelmente, você chegará ao fim. Mas não tenha pressa, pois senão você poderá misturar o fio com os nós e embaraçar tudo.” São Padre Pio de Pietrelcina