Cartea profetului Isaía, 42
1. „Iată slujitorul meu pe care îl sprijin, alesul meu în care sufletul meu îşi găseşte plăcerea! El va aduce popoarelor judecata.
2. Nu va striga, nu-şi va ridica [glasul] şi nu se va auzi pe uliţe vocea sa.
3. Trestia frântă nu o va rupe şi fitilul fumegând nu-l va stinge. El va aduce dreptatea cu fidelitate.
4. Nu va obosi şi nu se va descuraja până va aşeza judecata pe pământ, căci insulele aşteaptă legea lui.
5. Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, cel care a creat cerurile şi le-a desfăşurat, cel care a întins pământul şi ceea ce produce el, cel care a dat suflare poporului de pe el şi duh celor care umblă pe el.
6. «Eu, Domnul, te-am chemat în dreptate şi te-am luat de mână; te-am păstrat ca să te fac alianţă pentru popor şi lumină pentru neamuri,
7. să deschizi ochii celor orbi, să-i scoţi din închisoare pe cei captivi şi din temniţă, pe cei care locuiesc în întuneric.
8. Eu sunt Domnul, acesta este numele meu; nu voi da gloria mea altcuiva, nici lauda mea, chipurilor cioplite.
9. Cele dintâi s-au împlinit şi, iată, fac cunoscute altele noi. Înainte ca ele să se arate, vă voi face pe voi să le auziţi».
10. Cântaţi Domnului un cântec nou, [cântați] laudă lui până la marginile pământului, voi care coborâţi pe mare şi [tot] ce este în ea, insulele şi cei care le locuiesc!
11. Să-şi ridice [glasul] pustiul şi cetăţile lui, satele locuite de cei din Chedár! Să cânte locuitorii din Séla, să strige de bucurie de pe vârful munţilor!
12. Să dea glorie Domnului şi să-l laude în insule!
13. Domnul iese ca un viteaz, ca un luptător îşi stârneşte zelul; strigă, scoate un răcnet şi îşi arată puterea împotriva duşmanilor.
14. Am tăcut dintotdeauna, am rămas în tăcere şi m-am stăpânit. Acum voi urla ca femeia care naşte, voi gâfâi şi voi răbufni totodată.
15. Voi devasta munţii şi colinele, voi usca verdeaţa, voi transforma râurile în insule şi voi seca lacurile.
16. Îi voi face pe orbi să meargă pe un drum pe care nu-l cunosc, îi voi conduce pe cărări pe care nu le ştiu; voi face întunericul lumină înaintea lor şi voi îndrepta căile strâmbe. Aceste lucruri le voi face pentru ei şi nu-i voi părăsi.
17. Apoi vor da înapoi şi se vor ruşina cei care se încred în idoli şi care spun unui chip turnat: «Voi sunteţi dumnezeii noştri»”.
18. Ascultaţi, surzilor, priviţi şi vedeţi, orbilor!
19. Cine este orb, dacă nu slujitorul meu, şi surd ca mesagerul meu pe care îl trimit? Cine este orb precum cel perfect, orb ca slujitorul Domnului?
20. Ai văzut multe, dar nu ţii seama. Și-a deschis urechile, dar nu aude.
21. Domnul şi-a găsit plăcerea de dragul dreptăţii lui, a făcut mare legea şi i-a dat glorie.
22. El este un popor prădat şi jefuit, toţi sunt prinşi în peşteri şi ascunşi în închisori. Sunt de pradă şi nimeni nu-i scapă de jaf şi nu este cine să zică: „Dă înapoi!”.
23. Cine dintre voi va pleca urechea la aceasta, va acorda atenţie şi va asculta pentru viitor?
24. Cine l-a dat pe Iacób jafului şi pe Israél celor care pradă? Oare nu Domnul împotriva căruia am păcătuit? Ei nu au vrut să umble pe căile lui şi nu au ascultat de legea lui.
25. Şi-a revărsat asupra lui mânia sa aprinsă şi tăria luptei. L-a aprins de jur împrejur, dar el nu a cunoscut, l-a ars, dar el nu a pus la inimă.