Evanghelia după sf. Ioan, 13

1. Înainte de Sărbătoarea Paştelui, ştiind Isus că îi venise ceasul să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubindu-i pe ai săi care erau în lume, i-a iubit până la sfârşit.

2. În timpul cinei – când diavolul pusese deja [gândul] de a-l trăda în inima lui Iúda Iscarióteanul, fiul lui Símon –,

3. ştiind că Tatăl a dat toate în mâinile sale şi că de la Dumnezeu a ieşit şi că la Dumnezeu merge,

4. s‑a ridicat de la cină, şi-a pus hainele deoparte şi, luând un ştergar, s‑a încins.

5. Apoi a turnat apă într-un vas de spălat şi a început să spele picioarele discipolilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.

6. A venit deci la Símon Petru; acesta i-a zis: „Doamne, tu să-mi speli picioarele?”.

7. Isus a răspuns şi i-a zis: „Ceea ce fac eu, tu nu ştii acum, dar vei cunoaşte după aceasta”.

8. Petru i-a spus: „Nu-mi vei spăla picioarele în veci!”. Isus i-a răspuns: „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu mine”.

9. Símon Petru i-a spus: „Doamne, nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul”.

10. Isus i-a zis: „Cine a făcut baie nu are nevoie să-şi spele decât picioarele, căci este curat în întregime. Şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi”.

11. Căci îl ştia pe cel care avea să-l trădeze; de aceea a spus: „Nu toţi sunteţi curaţi”.

12. După ce le-a spălat picioarele, şi-a luat hainele, s-a aşezat iarăşi la masă şi le-a spus: „Înţelegeţi ce am făcut pentru voi?

13. Voi mă numiţi «Învăţătorul» şi «Domnul» şi bine spuneţi, pentru că sunt.

14. Aşadar, dacă eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora.

15. Căci v-am dat exemplu ca şi voi să faceţi aşa cum v-am făcut eu.

16. Adevăr, adevăr vă spun: nu este servitorul mai mare decât stăpânul său şi nici trimisul mai mare decât cel care l-a trimis.

17. Ştiind acestea, fericiţi sunteţi dacă le faceţi.

18. Nu vorbesc despre voi toţi; eu ştiu pe cine am ales, dar trebuie să se împlinească Scriptura: «Cel care mănâncă pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea».

19. Vă spun acestea de pe acum, înainte de a se întâmpla, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi că eu sunt.

20. Adevăr, adevăr vă spun: cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte, iar cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe acela care m-a trimis”.

21. (Mt 26,20-25; Mc 14,17-21; Lc 22,21-23) După ce a spus acestea, Isus s-a tulburat în duh şi a mărturisit: „Adevăr, adevăr vă spun: unul dintre voi mă va trăda”.

22. Discipolii se uitau unii la alţii, nedumeriţi fiind în legătură cu cel despre care vorbeşte.

23. Unul dintre discipolii lui, pe care îl iubea Isus, stătea la masă la pieptul lui Isus.

24. Atunci, Símon Petru i-a făcut acestuia semn să se intereseze cine ar putea să fie cel despre care vorbeşte.

25. El s-a aplecat, deci, pe pieptul lui Isus şi i-a zis: „Doamne, cine este?”.

26. Isus a răspuns: „Este acela pentru care voi întinge îmbucătura şi i-o voi da”. Atunci, întingând îmbucătura, a luat-o şi i-a dat-o lui Iúda Iscarióteanul, fiul lui Símon.

27. După acea îmbucătură, a intrat Satana în el. Atunci, Isus i-a zis: „Ceea ce vrei să faci, fă repede!”.

28. Dar niciunul dintre cei care stăteau la masă nu a înţeles de ce i-a spus aceasta.

29. Şi, cum Iúda ţinea punga cu bani, unii au crezut că Isus îi spune: „Cumpără ceea ce ne trebuie pentru sărbătoare!” sau ca să dea ceva săracilor.

30. Aşadar, luând îmbucătura, [Iúda] a ieşit îndată. Şi era noapte.

31. După ce a ieşit el, Isus a spus: „Acum a fost glorificat Fiul Omului şi Dumnezeu a fost glorificat în el,

32. iar dacă Dumnezeu a fost glorificat în el, şi Dumnezeu îl va glorifica în el însuşi şi-l va glorifica îndată.

33. Copilaşi, încă puţin mai sunt cu voi. Mă veţi căuta şi – aşa cum le-am spus iudeilor – vă spun acum şi vouă: «Unde merg eu, voi nu puteţi veni».

34. Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii! Aşa cum eu v-am iubit pe voi, aşa să vă iubiţi unii pe alţii!

35. Prin aceasta vor recunoaşte toţi că sunteţi discipolii mei: dacă aveţi dragoste unii faţă de alţii”.

36. (Mt 26,31-35; Mc 14,27-31; Lc 22,31-34) Símon Petru i-a spus: „Doamne, unde mergi?”. Isus i-a răspuns: „Unde merg eu, tu nu mă poţi urma acum, dar mă vei urma după aceea”.

37. Petru i-a spus: „Doamne, de ce nu pot să te urmez acum? Îmi voi da viaţa pentru tine!”.

38. Isus a răspuns: „Îţi vei da viaţa pentru mine? Adevăr, adevăr îţi spun: nu va cânta cocoşul până când mă vei renega de trei ori.