Cartea Înţelepciunii, 11
1. Le-a dat succes în lucrările lor prin mâna unui profet sfânt.
2. Au străbătut pustiul de nelocuit şi au fixat corturi în locuri inaccesibile.
3. Au rezistat în lupte şi s-au apărat de duşmani.
4. Au însetat şi te-au invocat, iar tu le-ai dat apă dintr-o stâncă abruptă, remediu pentru sete, dintr-o piatră dură.
5. Căci prin care duşmanii lor au fost pedepsiţi, prin acelea ei au beneficiat când erau în imposibilitate.
6. În locul izvorului unui râu neîntrerupt, tulburat de sânge murdar,
7. ca pedeapsă pentru decretul de ucidere a copiilor, lor le-ai dat, pe neaşteptate, apă în abundenţă,
8. arătându-le, prin setea de atunci, cum i-ai pedepsit pe adversari.
9. Când au fost puşi la încercare, deşi instruiţi cu milă, au cunoscut cum au fost chinuiţi cei nelegiuiţi, judecaţi cu mânie.
10. Căci pe aceştia i-ai încercat ca un tată care atrage atenţia, iar pe ceilalţi i-ai căutat ca un rege sever care condamnă.
11. Şi cei de departe, şi cei de aproape, la fel au fost necăjiţi.
12. I-a cuprins o dublă tisteţe şi geamăt al amintirii celor trecute.
13. Dar când au auzit că prin aceleaşi pedepse ei au beneficiat, l-au recunoscut pe Domnul.
14. Cel pe care mai înainte l-au îndepărtat aruncându-l şi au vorbit batjocorindu-l, la sfârşitul lucrurilor s-au mirat [de el], [suferind] de sete nu la fel precum cei drepţi.
15. Pentru gândurile tâmpite ale nelegiuirii lor prin care, înşelându-se, au adus cult târâtoarelor necuvântătoare şi sărmanelor bestii, ai trimis asupra lor o mulţime de animale necuvântătoare ca pedeapsă.
16. Ca să ştie că prin ceea ce a păcătuit, prin aceea omul este pedepsit.
17. Căci nu era în imposibilitate pentru mâna ta atotputernică şi care a creat lumea din materie fără formă să trimită asupra lor o mulţime de urşi sau de lei înfricoşători
18. sau fiare nou create, necunoscute, pline de furie, sau cele care revarsă aburii răsuflării înfocate sau care împrăştie un fum infect sau care scapără din ochi scântei teribile.
19. Acestea puteau să-i distrugă nu numai cu muşcătura, ci să-i nimicească şi cu privirea înfricoşătoare.
20. Dar, în afară de acestea, ei ar fi putut să cadă la o singură suflare, urmăriţi de dreptate şi zdrobiţi de duhul puterii tale, tu însă ai stabilit pentru toate o măsură, un număr şi o greutate.
21. Căci puterea ta cea mare îţi este mereu prezentă şi cine ar putea să stea înaintea puterii braţului tău?
22. Căci întregul univers este înaintea ta ca un fir de praf pe balanţă şi ca o picătură de rouă care cade dimineaţa pe pământ.
23. Tu te înduri de toate, pentru că toate le poţi, treci cu vederea peste păcatele oamenilor, spre convertire.
24. Tu iubeşti toate cele care sunt şi nu dispreţuieşti nimic din ceea ce ai făcut; căci dacă ai fi urât ceva, l-ai fi format?
25. Cum ar putea să rămână, dacă tu nu ai vrea, sau să se păstreze ceea ce nu este chemat de tine?
26. Tu cruţi toate, căci ale tale sunt, stăpâne, iubitorule al vieţii!