Evanghelia după sf. Matei, 11

1. Când Isus a terminat de dat aceste învăţături celor doisprezece discipoli ai săi, a plecat de acolo ca să înveţe şi să predice în cetăţile lor.

2. (Lc 7,18-35) Auzind Ioan, în închisoare, de faptele lui Cristos, i-a trimis pe unii dintre discipolii săi

3. ca să-i spună: „Tu eşti cel care trebuie să vină sau să aşteptăm un altul?”.

4. Isus, răspunzând, le-a spus: „Mergeţi şi faceţi-i cunoscut lui Ioan ceea ce auziţi şi vedeţi:

5. orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţaţi şi surzii aud, morţii învie, iar săracilor li se aduce vestea cea bună!

6. Şi fericit este cel care nu se scandalizează de mine”.

7. După ce au plecat aceştia, Isus a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustiu? O trestie legănată de vânt?

8. Sau ce [altceva] aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei care poartă haine moi sunt în casele regilor!

9. Dar ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Da, vă spun, chiar mai mult decât un profet.

10. Acesta este cel despre care s-a scris: «Iată, eu îl trimit pe îngerul meu înaintea feţei tale; el va pregăti calea înaintea ta!».

11. Adevăr vă spun, nu s-a ridicat, dintre cei născuţi din femeie, unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Însă cel mai mic din împărăţia cerurilor este mai mare decât el.

12. Din zilele lui Ioan Botezătorul şi până acum, împărăţia cerurilor este asaltată cu violenţă şi cei violenţi o iau prin forţă.

13. Căci toţi Profeţii şi Legea au profeţit până la Ioan

14. şi, dacă vreţi să admiteţi, el este Ilíe care trebuie să vină.

15. Cine are urechi, să asculte!

16. Cu cine voi compara această generaţie? Este asemenea copiilor care stau în pieţe şi strigă către alţii, zicând:

17. «V-am cântat din fluier, şi n-aţi dansat, v-am cântat de jale, şi n-aţi bocit».

18. Căci a venit Ioan, care nu mănâncă şi nu bea, iar ei spun: «Are diavol».

19. A venit Fiul Omului, care mănâncă şi bea, iar voi spuneţi: «Iată un mâncăcios şi un băutor de vin, prieten cu vameşii şi păcătoşii!». Dar înţelepciunii i s-a dat dreptate după faptele ei”.

20. (Lc 10,12-15) Atunci a început să mustre cetăţile în care au avut loc cele mai multe minuni ale sale, pentru că nu s-au convertit:

21. „Vai ţie, Corazín, vai ţie, Betsáida! Căci, dacă s-ar fi făcut în Tir şi în Sidón minunile făcute în voi, de mult ar fi făcut pocăinţă în sac şi cenuşă.

22. De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidón decât pentru voi.

23. Şi tu, Cafárnaum, oare vei fi înălţat până la cer? Până în iad te vei prăbuşi! Căci, dacă minunile care au fost făcute în tine ar fi fost făcute în Sodóma, ea ar fi rămas până în ziua de astăzi.

24. De aceea vă spun: în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru pământul Sodómei decât pentru tine”.

25. (Lc 10,21-22) În acel timp, Isus a luat cuvântul şi a zis: „Te preamăresc, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns acestea celor înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai revelat celor mici.

26. Da, Tată, pentru că aceasta a fost dorinţa ta.

27. Toate mi-au fost date de Tatăl meu şi nimeni nu-l cunoaşte pe Fiul decât Tatăl, nici pe Tatăl nu-l cunoaşte nimeni decât numai Fiul şi acela căruia Fiul vrea să‑i reveleze.

28. Veniţi la mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi eu vă voi da odihnă!

29. Luaţi asupra voastră jugul meu şi învăţaţi de la mine că sunt blând şi umil cu inima şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre!

30. Căci jugul meu este plăcut, iar povara mea este uşoară”.