Löydetty 52 Tulokset: Lában

  • Rebéca avea un frate numit Lában; Lában a alergat afară la omul acela, la izvor, (Cartea Genezei 24, 29)

  • Omul a intrat în casă şi a despovărat cămilele. [Lában] a dat paie şi nutreţ cămilelor şi apă de spălat pentru picioarele lui şi pentru picioarele oamenilor care erau cu el. (Cartea Genezei 24, 32)

  • I s-a pus înainte să mănânce, dar el a zis: „Nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus”. Şi [Lában] a zis: „Spune!”. (Cartea Genezei 24, 33)

  • Lában şi Betuél au răspuns şi au zis: „De la Domnul a ieșit lucrul acesta; noi nu-ţi putem spune nici rău, nici bine. (Cartea Genezei 24, 50)

  • Isáac avea patruzeci de ani când a luat-o de soţie pe Rebéca, fiica lui Betuél, arameul, din Padán-Arám, sora lui Lában, arameul. (Cartea Genezei 25, 20)

  • Acum, fiule, ascultă glasul meu: ridică-te, fugi la fratele meu Lában în Harán! (Cartea Genezei 27, 43)

  • Ridică-te, mergi la Padán-Arám, în casa lui Betuél, tatăl mamei tale, şi ia-ţi de acolo o soţie dintre fiicele lui Lában, fratele mamei tale. (Cartea Genezei 28, 2)

  • Isáac l-a trimis pe Iacób, care s-a dus la Padán-Arám, la Lában, fiul lui Betuél, arameul, fratele Rebécăi, mama lui Iacób şi a lui Esáu. Esáu se căsătoreşte cu o ismaelítă (Cartea Genezei 28, 5)

  • El le-a zis: „Îl cunoaşteţi pe Lában, fiul lui Nahór?”. „Îl cunoaştem”, i-au spus ei. (Cartea Genezei 29, 5)

  • Când a văzut-o Iacób pe Rahéla, fiica lui Lában, fratele mamei sale, şi turma lui Lában, fratele mamei sale, Iacób s-a apropiat şi a rostogolit piatra de pe gura fântânii şi a adăpat turma lui Lában, fratele mamei sale. (Cartea Genezei 29, 10)

  • Când a auzit Lában vestea despre Iacób, fiul surorii sale, a alergat să-l întâmpine, l-a îmbrăţişat, l-a sărutat şi l-a făcut să vină în casa lui. Şi [Iacób] i-a povestit lui Lában toate aceste lucruri. (Cartea Genezei 29, 13)

  • Lában i-a zis: „Cu adevărat, tu eşti din oasele mele şi din carnea mea!”. Şi a stat [Iacób] cu el o lună de zile. (Cartea Genezei 29, 14)


“O amor é a rainha das virtudes. Como as pérolas se ligam por um fio, assim as virtudes, pelo amor. Fogem as pérolas quando se rompe o fio. Assim também as virtudes se desfazem afastando-se o amor”. São Padre Pio de Pietrelcina