1. La începutul anului [următor], când regii ies [la luptă], Ióab a scos vitejii armatei şi a pustiit ţara fiilor lui Amón. A venit şi a asediat Rabá în timp ce Davíd era la Ierusalím. Ióab a lovit Rabá şi a distrus-o.

2. Davíd a luat coroana de pe capul regelui lor şi a găsit-o în greutate de un talánt de aur. În ea era o piatră preţioasă şi au pus-o pe capul lui Davíd. Prada din cetate pe care au luat-o a fost foarte mare.

3. I-a scos pe locuitorii care erau în ea şi i-a condamnat [să lucreze] cu fierăstrăul, cu sapa de fier şi cu securea. Aşa a făcut Davíd tuturor cetăţilor fiilor lui Amón. Apoi, Davíd şi tot poporul s-au întors la Ierusalím.

4. După aceea, a avut loc o bătălie cu filisténii la Ghézer. Atunci Sibecái din Huşá l-a lovit pe Sipái, dintre copiii refaímilor, şi l-a umilit.

5. A mai fost o bătălie cu filisténii. Elhanán, fiul lui Iaír, l-a lovit pe Lahmí, fratele lui Goliát din Gat, care avea o suliţă al cărei mâner era ca sulul ţesătorilor.

6. A mai fost o bătălie la Gat. Acolo era un om de statură înaltă, care avea câte şase degete – douăzeci şi patru [în total]. Şi el i se născuse lui Rafá.

7. El l-a dispreţuit pe Israél, şi Ionatán, fiul lui Şiméa, fratele lui Davíd, l-a bătut.

8. Aceştia i se născuseră lui Rafá la Gat şi au căzut prin mâna lui Davíd şi prin mâna slujitorilor săi.





“O demônio é forte com quem o teme, mas é fraco com quem o despreza.” São Padre Pio de Pietrelcina