Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul), 46

1. Puternic în luptă a fost Iósue, fiul lui Nun şi succesor al lui Moise în profeţie. El a fost mare, după numele lui, pentru salvarea celor aleşi ai [Domnului] şi pentru răzbunarea împotriva duşmanilor care se răzvrăteau, pentru ca să dea moştenire lui Israél.

2. Aşa cum a fost glorificat când îşi ridica mâinile, [tot aşa] şi când îşi întindea sabia împotriva cetăţilor.

3. Cine a fost astfel înaintea lui? Căci el a condus războaiele Domnului.

4. Oare nu prin mâna lui s-a oprit soarele şi o singură zi a devenit două?

5. El l-a invocat pe Cel Preaînalt şi puternic când duşmanii îl strâmtorau de jur împrejur şi Domnul cel Mare l-a ascultat atunci când [a trimis] pietrele grindinei cu putere mare.

6. A năvălit asupra neamului războinic şi, la coborâre, i-a nimicit pe potrivnici, ca să cunoască neamurile armele sale, căci războiul lui era înaintea Domnului.

7. El l-a urmat pe Cel Puternic şi, în zilele lui Moise, au arătat îndurare el şi Cáleb, fiul lui Iefúne, stând înaintea adunării ca să ţină poporul departe de păcat şi să oprească murmurarea nelegiuirii.

8. Aceştia doi au fost salvaţi dintre cei şase sute de pedestraşi, ca să-l facă [pe Israél] să intre în moştenire, în pământul unde curge lapte şi miere.

9. Domnul i-a dat lui Cáleb putere şi până la bătrâneţe a rămas cu el, ca să urce pe înălţimea pământului şi descendenţa lui să păstreze moştenirea.

10. Ca să vadă toţi fiii lui Israél că este frumos să-l urmezi pe Domnul.

11. Şi judecătorilor, fiecăruia după numele lui, celor a căror inimă nu s-a desfrânat şi celor care nu s-au îndepărtat de Domnul, să le fie amintirea cu binecuvântare!

12. Iar oasele lor să odrăslească din locul lor şi numele lor să se reînnoiască în fii, întrucât [judecătorii] sunt [deja] glorificaţi.

13. Cel iubit de Domnul, Samuél, profetul Domnului, a stabilit regalitatea şi a uns principi peste poporul său.

14. În numele Domnului a judecat adunarea şi Domnul a privit la Iacób.

15. Prin credinţa lui s-a dovedit profet şi a fost recunoscut credibil în viziuni prin cuvintele sale.

16. El l-a invocat pe Cel Preaînalt şi puternic, când duşmanii îl strâmtorau de jur împrejur, aducând ofranda unui miel de lapte.

17. Domnul a tunat din cer şi cu sunet puternic şi-a făcut auzit glasul.

18. I-a zdrobit pe conducătorii din Tir şi pe toţi principii filisténilor.

19. Înaintea timpului adormirii sale veşnice, a dat mărturie înaintea Domnului şi a unsului său: „Nu am luat bunuri şi nici măcar sandale de la nicio făptură”. Şi niciun om nu [a putut] să-l contrazică.

20. Ba chiar şi după ce a adormit a profeţit şi i-a arătat regelui sfârşitul lui, şi-a înălţat glasul din pământ pentru ca, prin profeţie, să îndepărteze nelegiuirea poporului.