Cartea profetului Barúh, 1

3. Barúh a citit cuvintele cărții acesteia în auzul lui Iehonía, fiul lui Ioachím, regele lui Iúda, și în auzul întregului popor care venise pentru [a asculta cuvintele] cărții;

Stihovi vezani uz Cartea profetului Barúh, 1:

Baruc 1 este un capitol al Vechiului Testament care prezintă o rugăciune de mărturisire a poporului evreu după distrugerea Ierusalimului și a templului de regele Nebucadnețar din Babilon. Ei recunosc că dezastrul a fost o consecință a neascultării față de Dumnezeu și cer iertare pentru păcatele lor. Mai jos sunt cinci versete din alte cărți biblice care se referă la subiectele abordate în Baruc 1:

2 Cronici 36:15-16: „Și Domnul Dumnezeul părinților săi i-a trimis avertisment persistent prin intermediul mesagerilor săi, pentru că a avut compasiune pentru poporul Său și pentru locuința lor. Dar au batjocorit mesagerii lui Dumnezeu, cuvintele Lui și au îndurat pentru profeții Săi , până când mânia Domnului s -a aprins împotriva poporului Său și nu a mai fost remediu ". Acest verset arată cum Dumnezeu a avertizat oamenii din Ierusalim prin profeți, dar nu au auzit și, prin urmare, au suferit consecințele.

Lamentări 1:8: "Ierusalimul a comis păcat sever; așa că a devenit obiectul batjocoririi; toți cei care au onorat -o acum disprețuiesc -o, pentru că au văzut nuditatea ei; ea, la rândul ei, gemu și se întoarce cu spatele ei". Acest verset arată cum Ierusalimul a suferit umilire din cauza neascultării sale față de Dumnezeu.

Psalmul 106:6-7: "Noi păcătuim, ca și părinții noștri, nelegiuite și răul. Marea, Marea Roșie ". Acest verset recunoaște că poporul lui Dumnezeu a repetat păcatele strămoșilor lor și nu a apreciat mila lui Dumnezeu.

Ezechiel 20:13: „Dar casa lui Israel s -a revoltat împotriva mea în pustie, nu m -au urmărit și au respins legile mele. Cei care îi observă vor trăi pentru ei; dar cei care îi disprețuiesc vor muri din cauza lor.” Acest verset arată cum neascultarea de legile lui Dumnezeu a dus la moartea și distrugerea oamenilor.

Isaia 64:10-11: "Orașele tale sfinte au devenit un deșert; Sionul a devenit un deșert, Ierusalimul este pustiu. Casa noastră sfântă și glorioasă, unde părinții noștri te-au lăudat, a fost consumată de foc; tot ceea ce ne-a fost prețios a devenit ruine . Acest verset evidențiază tristețea și dezolarea pe care oamenii au simțit -o când Ierusalimul și Templul au fost distruse.