Cartea a doua a Regilor, 22

1. Iosía avea opt ani când a devenit rege şi a fost rege treizeci şi unu de ani la Ierusalím. Numele mamei sale era Iedída, fiica lui Adáia din Boţcát.

2. El a făcut ceea ce este drept în ochii Domnului şi a umblat în toate căile lui Davíd, tatăl său: nu s-a abătut nici la dreapta, nici la stânga.

3. În anul al optsprezecelea al regelui Iosía, regele l-a trimis în templul Domnului pe Şafán, secretarul, fiul lui Aţalía, fiul lui Meşulám, zicându-i:

4. „Mergi la Hilchía, marele preot, ca să-ţi dea argintul care este adus în templul Domnului şi pe care îl adună de la popor paznicii de la intrare.

5. Să fie dat în mâna responsabilului cu cei care fac lucrarea în casa Domnului pentru a-l da celor care fac lucrarea care este în casa Domnului ca să repare spărtura casei:

6. tâmplarilor, constructorilor, zidarilor şi celor care cumpără lemn şi piatră cioplită ca să repare casa!

7. Dar să nu li se ceară cont de argintul dat în mâinile lor, căci ei lucrează pe încredere!”.

8. Atunci, marele preot Hilchía i-a zis lui Şafán, secretarul: „Am găsit Cartea Legii în templul Domnului”. Hilchía i-a dat cartea lui Şafán şi el a citit-o.

9. Apoi Şafán, secretarul, a venit la rege şi i-a adus veşti, zicându-i: „Slujitorii tăi au vărsat argintul care s-a găsit în templu şi l-au dat în mâna responsabilului cu cei care fac lucrarea în casa Domnului”.

10. Şafán, secretarul, i-a adus la cunoştinţă regelui: „Preotul Hilchía mi-a dat o carte”. Apoi Şafán a citit-o înaintea regelui.

11. Când a auzit regele cuvintele din Cartea Legii, şi-a sfâşiat hainele.

12. Regele a poruncit preotului Hilchía, lui Ahicám, fiul lui Şafán, lui Acbór, fiul lui Mihéia, lui Şafán, secretarul, şi lui Asaía, slujitorul regelui, zicându-le:

13. „Mergeţi şi consultaţi-l pe Domnul pentru mine, pentru popor şi pentru întregul Iúda cu privire la cuvintele acestei cărţi care a fost găsită; căci mare este mânia Domnului care s-a aprins împotriva noastră pentru că părinţii noştri n-au ascultat de cuvintele cărţii acesteia şi n-au împlinit tot ce ne este poruncit în ea!”.

14. Preotul Hilchía, Ahicám, Acbór, Şafán şi Asaía au mers la Húlda, profetesa, soţia lui Şalúm, fiul lui Ticvá, fiul lui Harhás, îngrijitorul veşmintelor. Ea locuia la Ierusalím, în a doua [parte a cetăţii], şi ei i-au vorbit.

15. Ea le-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israél: «Spuneţi-i omului care v-a trimis la mine:

16. ‹Aşa vorbeşte Domnul: ‘Iată, voi trimite răul asupra acestui loc, asupra locuitorilor săi, după toate cuvintele cărţii pe care a citit-o regele lui Iúda.

17. Pentru că m-au părăsit şi au adus tămâie altor dumnezei, mâniindu-mă prin toate lucrărilor mâinilor lor. Mânia mea s-a aprins împotriva locului acestuia şi nu se va stinge’›!».

18. Dar regelui lui Iúda, care v-a trimis să-l consultaţi pe Domnul, aşa să-i spuneţi: «Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israél despre cuvintele pe care le-ai auzit:

19. ‹Pentru că inima ta s-a înduioşat, pentru că te-ai umilit înaintea Domnului când ai ascultat cuvintele mele împotriva acestui loc şi împotriva locuitorilor săi, că vor deveni distrugere şi blestem, ţi-ai sfâşiat hainele şi ai plâns înaintea mea, iar eu te-am auzit – oracolul Domnului –,

20. de aceea, iată, te voi adăuga la părinţii tăi, vei fi adăugat în pace în mormântul tău şi ochii tăi nu vor vedea tot răul pe care îl voi aduce asupra acestui loc› »!”. Iar ei i-au adus regelui această veste.