Talált 31 Eredmények: dădeau
În tot poporul acesta erau şapte sute de oameni aleşi, care erau stângaci. Toţi aceştia trăgeau cu praştia într-un [fir] de păr şi nu dădeau greş. (Cartea Judecătorilor 20, 16)
Apoi dădeau argintul cântărit în mâinile celor stabiliţi să facă lucrarea casei Domnului, iar ei îl împărţeau lucrătorilor în lemn şi zidarilor care făceau casa Domnului, (Cartea a doua a Regilor 12, 12)
ci îl dădeau celor care făceau lucrarea şi reparau cu el casa Domnului. (Cartea a doua a Regilor 12, 15)
Poporul s-a bucurat pentru oferte, căci le dădeau din toată inima Domnului. Şi regele Davíd s-a bucurat foarte mult. (Cartea întâi a Cronicilor 29, 9)
S-a uitat şi, iată, regele stătea lângă coloana lui, la intrare. Căpeteniile şi cei cu trâmbiţele erau lângă rege. Tot poporul ţării se bucura şi suna din trâmbiţe, iar cântăreţii cu instrumente muzicale dădeau tonul pentru aclamaţie. Atalía şi-a sfâşiat hainele şi a zis: „Trădare! Trădare!”. (Cartea a doua a Cronicilor 23, 13)
Regele şi Iehoiáda îl dădeau celor care făceau lucrarea slujirii în casa Domnului, celor tocmiţi ca să cioplească piatră şi să facă gravuri ca să înnoiască templul Domnului, ca şi lucrătorilor în fier şi în bronz, ca să întărească templul Domnului. (Cartea a doua a Cronicilor 24, 12)
Ei citeau fragmente din Cartea Legii lui Dumnezeu, le dădeau sensul şi explicau ceea ce citeau. (Cartea lui Nehemía 8, 8)
Tot Israélul, din zilele lui Zorobabél şi Nehemía, aduceau părţi [cuvenite] pentru cântăreţi şi uşieri, după necesitatea fiecărei zile. Dădeau cele sfinte levíţilor, iar levíţii dădeau cele sfinte fiilor lui Áaron. (Cartea lui Nehemía 12, 47)
Ea trimitea stăpânilor, iar ei îi dădeau plata. În luna a şaptea, adică Dystrós, a scos pânza şi a trimis-o stăpânilor, care i-au dat toată plata; [mai mult] i-au dat şi un ied pentru masă. (Cartea lui Tobía 2, 12)
Îl binecuvântau, îi cântau lui Dumnezeu şi dădeau mărturie despre el pentru toate aceste fapte mari ale sale şi pentru cum li s-a arătat îngerul lui Dumnezeu. (Cartea lui Tobía 12, 22)
Dacă râdeam pe seama lor, nu dădeau crezare şi nu puteau să facă să cadă lumina feţei mele. (Cartea lui Iob 29, 24)
La fel, Nicanór, când a auzit de vitejia de care dădeau dovadă cei ai lui Iúda şi de curajul cu care se luptau pentru patria lor, a ezitat să rezolve situaţia prin [vărsare] de sânge. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 18)