Cartea întâi a Macabéilor, 3
45. Ierusalímul era nelocuit, ca un pustiu: nu era nimeni dintre cei născuţi în el care să intre şi să iasă. Sanctuarul era călcat în picioare şi fiii străinilor erau în fortăreaţă, locuinţa neamurilor. S-a ofilit bucuria lui Iacób şi au amuţit lautul şi harpa.