Scrisoarea întâi a sf. apostol Paul către Corinténi, 3

1. Iar eu, fraţilor, n-am putut să vă vorbesc ca unor [oameni] spirituali, ci ca unor [oameni] de carne, ca unor copilaşi în Cristos.

2. V-am dat să beţi lapte, nu mâncare [solidă], pentru că încă nu [o] puteaţi [primi], ba nici acum nu puteţi,

3. pentru că sunteţi încă [oameni] de carne. Într-adevăr, când între voi există invidie şi ceartă, nu sunteţi oare [oameni] de carne şi nu umblaţi în felul oamenilor?

4. Când unul spune: „Eu sunt al lui Paul”, iar altul: „Eu al lui Apólo”, nu sunteţi voi oameni?

5. Dar ce este Apólo? Sau ce este Paul? Nişte slujitori, fiecare după cum i-a dat Domnul, prin care aţi [început] să credeţi.

6. Eu am plantat, Apólo a udat, însă Dumnezeu a făcut să crească,

7. aşa încât nici cel care plantează, nici cel care udă nu este nimic, ci Dumnezeu, cel care face să crească.

8. Şi cel care plantează, şi cel care udă sunt una şi fiecare îşi va primi plata proprie după truda proprie.

9. Căci noi suntem colaboratorii lui Dumnezeu, iar voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu.

10. După harul lui Dumnezeu care mi-a fost dat, ca un arhitect înţelept, eu am pus temelia, iar un altul construieşte deasupra, dar fiecare să aibă grijă cum construieşte!

11. Căci nimeni nu poate să pună o altă temelie în afară de cea existentă, care este Isus Cristos.

12. Dar dacă cineva pune pe această temelie aur, argint, pietre preţioase, lemn, fân, paie,

13. lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă, căci ziua [Domnului] o va face cunoscută, pentru că în foc va fi dezvăluită şi focul va arăta cum este lucrarea fiecăruia.

14. Dacă lucrarea pe care cineva o construieşte deasupra rămâne, va primi răsplată,

15. dacă lucrarea lui va fi arsă, va fi pedepsit. El va fi totuşi mântuit, dar numai ca prin foc.

16. Nu ştiţi că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?

17. Dacă cineva distruge templul lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îl va distruge pe el. Căci templul lui Dumnezeu, care sunteţi voi, este sfânt.

18. Să nu se înşele nimeni! Dacă cineva dintre voi crede că este înţelept în lumea aceasta, să devină nebun ca să devină înţelept,

19. pentru că înţelepciunea acestei lumi este o nebunie înaintea lui Dumnezeu, căci este scris: „El îi va pierde pe cei înţelepţi în şiretenia lor”

20. şi din nou: „Domnul cunoaşte gândurile celor înţelepţi, el ştie că sunt zadarnice”.

21. Astfel încât nimeni să nu se laude cu oamenii, căci toate sunt ale voastre:

22. fie Paul, fie Apólo, fie Chéfa, fie lumea, fie viaţa, fie moartea, fie cele prezente, fie cele viitoare: toate sunt ale voastre,

23. iar voi sunteţi ai lui Cristos, iar Cristos al lui Dumnezeu.