Fondare 54 Risultati per: Iosía
El a strigat împotriva altarului, la cuvântul Domnului, şi a zis: „Altarule! Altarule! Aşa vorbeşte Domnul: «Iată, se va naşte un fiu din casa lui Davíd al cărui nume va fi Iosía; el îi va aduce jertfe deasupra ta pe preoţii înălţimilor care ard tămâie pe tine şi oase de oameni vor arde deasupra ta!»”. (Cartea întâi a Regilor 13, 2)
Dar poporul ţării i-a lovit pe toţi cei care au conspirat împotriva regelui Amón. Poporul ţării l-a făcut rege pe Iosía, fiul său, în locul lui. (Cartea a doua a Regilor 21, 24)
L-au îngropat în mormântul său, în grădina lui Uzá. Şi a devenit rege Iosía, fiul lui, în locul său. (Cartea a doua a Regilor 21, 26)
Iosía avea opt ani când a devenit rege şi a fost rege treizeci şi unu de ani la Ierusalím. Numele mamei sale era Iedída, fiica lui Adáia din Boţcát. (Cartea a doua a Regilor 22, 1)
În anul al optsprezecelea al regelui Iosía, regele l-a trimis în templul Domnului pe Şafán, secretarul, fiul lui Aţalía, fiul lui Meşulám, zicându-i: (Cartea a doua a Regilor 22, 3)
Iosía s-a întors şi a văzut mormintele care erau acolo pe munte. A trimis şi a luat oasele din morminte, le-a ars pe altar profanându-l, după cuvântul Domnului pe care l-a spus omul lui Dumnezeu care a zis cuvintele acestea. (Cartea a doua a Regilor 23, 16)
Şi cu toate casele de pe înălţimi, care erau în cetăţile Samaríei şi pe care le construiseră regii lui Israél, mâniindu-l [pe Domnul], Iosía a făcut cu ele aşa cum a făcut în Bétel. (Cartea a doua a Regilor 23, 19)
Astfel, în al optsprezecelea an al regelui Iosía s-a sărbătorit acest Paşte în cinstea Domnului la Ierusalím. (Cartea a doua a Regilor 23, 23)
Iosía i-a nimicit şi pe necromanţi, pe fermecători, terafímii, idolii şi toate lucrurile abominábile care erau văzute în ţara lui Iúda şi în Ierusalím, ca să împlinească cuvintele legii care era scrisă în cartea pe care o găsise Hilchía, preotul, în templul Domnului. (Cartea a doua a Regilor 23, 24)
Celelalte fapte ale lui Iosía şi tot ce a făcut el, nu sunt ele oare scrise în Cartea Cronicilor Regilor lui Iúda? (Cartea a doua a Regilor 23, 28)
În zilele lui, Faraónul Néco, regele Egiptului, a urcat împotriva regelui Asíriei la râul Eufrát. Regele Iosía i-a ieşit înainte, iar Faraón, cum l-a văzut, l-a omorât la Meghído. (Cartea a doua a Regilor 23, 29)
Slujitorii lui l-au pus mort într-un car; l-au adus de la Meghído la Ierusalím şi l-au îngropat în mormântul său. Apoi, poporul ţării l-a luat pe Ioaház, fiul lui Iosía, l-au uns şi l-au făcut rege în locul tatălui său. (Cartea a doua a Regilor 23, 30)