Fondare 43 Risultati per: Izreél
Iorám, regele, se întorsese să se vindece în Izreél de rana pe care i-o făcuseră araméii pe când era în luptă cu Hazaél, regele lui Arám. Atunci, Iehú a zis: „Dacă vreţi, să nu scape nimeni să iasă şi să meargă să spună în Izreél!”. (Cartea a doua a Regilor 9, 15)
Iehú a încălecat şi a plecat la Izreél, căci Iorám era acolo, iar Ahazía, regele lui Iúda, coborâse să-l vadă. (Cartea a doua a Regilor 9, 16)
Străjerul stătea în turnul din Izreél, a văzut ceata lui Iehú când venea şi a zis: „Văd o ceată!”. Iorám a zis: „Ia un car şi trimite-l în întâmpinarea lor şi întreabă-i: «Totul bine?»”. (Cartea a doua a Regilor 9, 17)
Atunci Iorám a zis: „Pune şaua şi încalecă!”. Au ieşit Iorám, regele lui Israél, şi Ahazía, regele lui Iúda, fiecare pe carul său, în întâmpinarea lui Iehú şi l-au găsit în ogorul lui Nabót din Izreél. (Cartea a doua a Regilor 9, 21)
[Iehú] i-a zis lui Bidcar, slujitorul lui: „Ia-l şi aruncă-l într-o parte în ogorul lui Nabót din Izreél! Căci adu-ţi aminte că atunci când eu şi tu călăream împreună în urma lui Aháb, tatăl său, Domnul a pus asupra lui greutatea aceasta, [zicând]: (Cartea a doua a Regilor 9, 25)
Iehú a venit în Izreél. Când a auzit Izabéla, s-a machiat, şi-a împodobit capul şi se uita pe fereastră. (Cartea a doua a Regilor 9, 30)
S-au întors şi i-au adus la cunoştinţă [lui Iehú], iar el a zis: „Este cuvântul Domnului, care a spus prin slujitorul său Ilíe din Tíşbe: «În ogorul din Izreél câinii vor mânca trupul Izabelei, (Cartea a doua a Regilor 9, 36)
iar cadavrul Izabelei va fi ca gunoiul pe suprafaţa câmpului în ogorul din Izreél, aşa încât nu se va putea zice: ‹Aceasta este Izabéla!› »”. (Cartea a doua a Regilor 9, 37)
Aháb avea şaptezeci de fii în Samaría. Iehú a scris scrisori şi le-a trimis la Samaría capilor bătrâni din Izreél şi preceptorilor [fiilor] lui Aháb, zicând: (Cartea a doua a Regilor 10, 1)
[Iehú] le-a scris a doua scrisoare, zicând: „Dacă sunteţi ai mei şi dacă ascultaţi de glasul meu, luaţi capetele fiecărui fiu al stăpânului vostru şi veniţi la mine mâine pe vremea aceasta, în Izreél!”. Cei şaptezeci de fii ai regelui erau cu căpeteniile cetăţii care-i creşteau. (Cartea a doua a Regilor 10, 6)
Când a ajuns la ei scrisoarea, i-au luat pe fiii regelui şi i-au ucis: şaptezeci de oameni. Au pus capetele lor în coşuri şi le-au trimis la [Iehú], în Izreél. (Cartea a doua a Regilor 10, 7)
Apoi, Iehú i-a lovit pe toţi cei care mai rămăseseră din casa lui Aháb la Izreél, pe toate căpeteniile lui, pe cunoştinţele lui, pe preoţii lui, până când nu a mai rămas niciun supravieţuitor. (Cartea a doua a Regilor 10, 11)