1. Când Solomón a terminat de zidit templul Domnului, palatul regelui şi tot ce a dorit să facă,

2. Domnul s-a arătat lui Solomón a doua oară aşa cum i se arătase la Gabaón.

3. Domnul i-a zis: „Am ascultat rugăciunea şi cererea pe care le-ai făcut înaintea mea. Am sfinţit casa aceasta pe care ai zidit-o ca să pun în ea numele meu pentru totdeauna, iar ochii mei şi inima mea vor fi acolo în toate zilele.

4. Iar tu, dacă vei umbla înaintea mea cum a umblat Davíd, tatăl tău, în neprihănirea inimii şi în dreptate, împlinind tot ceea ce ţi-am poruncit, şi dacă vei ţine hotărârile mele şi judecăţile mele,

5. voi întări tronul domniei tale peste Israél pentru totdeauna, după cum i-am spus tatălui tău, Davíd: «Nu va lipsi om de pe tronul lui Israél!».

6. Dar dacă vă veţi îndepărta de la mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile mele şi hotărârile mele pe care vi le-am pus înaintea voastră, dacă veţi merge şi veţi sluji altor dumnezei şi vă veţi închina lor,

7. îl voi nimici pe Israél din ţara pe care i-am dat-o, voi îndepărta de la mine casa pe care am sfinţit-o pentru numele meu şi Israél va ajunge de batjocură şi de dispreţ printre toate popoarele.

8. Oricât de înaltă ar fi casa aceasta, oricine va trece pe lângă ea va rămâne încremenit, va fluiera şi va spune: «Pentru ce a făcut Domnul aşa acestei ţări şi acestei case?».

9. Şi i se va răspunde: «Pentru că l-au părăsit pe Domnul Dumnezeul lor, care i-a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentru că s-au ataşat de alţi dumnezei, s-au închinat înaintea lor şi le-au slujit. De aceea a făcut Domnul să vină peste ei tot acest rău”.

10. După douăzeci de ani, Solomón a zidit cele două case: templul Domnului şi palatul regelui.

11. Hirám, regele din Tir, îi dăduse lui Solomón lemn de cedru şi lemn de chiparos şi aur, după dorinţa sa. Atunci, regele Solomón i-a dat lui Hirám douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

12. Hirám a ieşit din Tir să vadă cetăţile pe care i le-a dat Solomón. Dar nu i-au plăcut.

13. Şi a zis: „Ce sunt aceste cetăţi pe care mi le-ai dat, fratele meu?”. Şi le-a numit ţara Cabul până în ziua de azi.

14. Hirám i-a trimis regelui o sută douăzeci de talánţi de aur.

15. Aceasta este situaţia cu privire la muncile forţate pe care le-a stabilit regele Solomón ca să construiască templul Domnului şi palatul său, Mílo, zidul Ierusalímului, Haţór, Meghído şi Ghézer.

16. Faraón, regele Egiptului, a venit şi a prădat [cetatea] Ghézer: i-a dat foc, iar pe canaaneénii care locuiau în cetate i-a omorât şi a dat [cetatea] ca zestre fiicei sale, soţia lui Solomón.

17. Solomón a zidit Ghézerul, Bet-Horónul de Jos,

18. Baalát şi Támar, în pustiul ţării,

19. toate cetăţile-depozit pe care le avea Solomón, cetăţile pentru care, cetăţile pentru călăreţi şi tot ceea ce a dorit Solomón să construiască în Ierusalím, în Libán şi în toate cetăţile stăpânirii sale.

20. Iar pe tot poporul care mai rămăsese dintre amoréi, hetéi, ferezéi, hevéi şi iebuséi, care nu erau dintre fiii lui Israél,

21. pe fiii lor care au rămas după ei în ţară şi pe care fiii lui Israél nu au putut să-i nimicească, Solomón i-a adus la muncile forţate până în ziua de azi.

22. Dar Solomón nu a pus ca sclavi dintre fiii lui Israél, căci ei erau oameni de luptă, slujitorii lui, căpeteniile lui, conducătorii lui, căpeteniile carelor lui şi ai călăreţilor lui.

23. Acestea sunt căpeteniile administratorilor care erau peste lucrarea lui Solomón: cinci sute cincizeci care supravegheau peste poporul care făcea lucrarea.

24. Când fiica lui Faraón a urcat din cetatea lui Davíd în casa ei pe care i-o construise [Solomón], atunci a construit Mílo.

25. Solomón aducea de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de împăcare pe altarul pe care-l zidise Domnului şi ardea tămâie pe cel care era înaintea Domnului. Astfel a terminat casa.

26. Regele Solomón a făcut corăbii la Éţion-Ghéber, lângă Elót, pe ţărmul Mării Roşii, în ţinutul Edóm.

27. Hirám i-a trimis cu corăbiile pe slujitorii săi marinari, care cunoşteau marea, cu slujitorii lui Solomón.

28. Au mers la Ofír şi au luat de acolo aur – patru sute douăzeci de talánţi – şi l-au adus la regele Solomón.





“Como Jesus, preparemo-nos a duas ascensões: uma ao Calvário e outra ao Céu. A ascensão ao Calvário, se não for alegre, deve ao menos ser resignada!” São Padre Pio de Pietrelcina