Znaleziono 153 Wyniki dla: Petru

  • (Mc 1,16-20; Lc 5,1-11) Umblând de-a lungul Mării Galileii, a văzut doi fraţi: pe Símon, cel numit Petru, şi pe Andrei, fratele lui, aruncând plasa în mare, căci erau pescari, (Evanghelia după sf. Matei 4, 18)

  • (Mc 1,29-34; Lc 4,38-41) Venind Isus în casa lui Petru, a văzut-o pe soacra acestuia zăcând cuprinsă de febră. (Evanghelia după sf. Matei 8, 14)

  • Numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Símon, cel numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacób, [fiul] lui Zebedéu, şi Ioan, fratele lui; (Evanghelia după sf. Matei 10, 2)

  • Atunci Petru, răspunzând, i-a zis: „Doamne, dacă eşti tu, porunceşte să vin la tine pe apă!”. (Evanghelia după sf. Matei 14, 28)

  • El i-a zis: „Vino!”. Coborând din barcă, Petru a început să umble pe apă şi a venit spre Isus. (Evanghelia după sf. Matei 14, 29)

  • Atunci Petru, luând cuvântul, i-a zis: „Explică-ne parabola aceasta!”. (Evanghelia după sf. Matei 15, 15)

  • Atunci Símon Petru a luat cuvântul şi a zis: „Tu eşti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu!”. (Evanghelia după sf. Matei 16, 16)

  • Şi eu îţi zic: tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui. (Evanghelia după sf. Matei 16, 18)

  • Atunci, Petru, luându-l [deoparte], a început să-l certe, spunând: „Să te ferească Dumnezeu, Doamne! Asta nu ţi se va întâmpla niciodată”. (Evanghelia după sf. Matei 16, 22)

  • Dar el, întorcându-se, i-a spus lui Petru: „Mergi în urma mea, Satană! Tu eşti o piatră de poticnire pentru mine, pentru că nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor”. (Evanghelia după sf. Matei 16, 23)

  • (Mc 9,2-20; Lc 9,28-36) După şase zile, Isus i-a luat pe Petru, pe Iacób şi pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt (Evanghelia după sf. Matei 17, 1)

  • Petru, luând cuvântul, i-a spus lui Isus: „Doamne, e bine că suntem aici! Dacă vrei, voi face aici trei colibe: una pentru tine, una pentru Moise şi una pentru Ilíe”. (Evanghelia după sf. Matei 17, 4)


“Há alegrias tão sublimes e dores tão profundas que não se consegue exprimir com palavras. O silêncio é o último recurso da alma, quando ela está inefavelmente feliz ou extremamente oprimida!” São Padre Pio de Pietrelcina