1 Cel care trăieşte în veci a creat toate dimpreună.
2 Numai Domnul poate fi [considerat] drept şi nu este nimeni în afară de el.
3 El guvernează lumea cu palma mâinii sale şi toate ascultă de voinţa lui. Pentru că el este regele tuturor prin puterea sa, care desparte între ele cele sfinte de cele profane.
4 Nimănui nu i-a permis să facă cunoscute faptele sale; şi cine va examina măreţiile sale?
5 Puterea măreţiei lui cine o va măsura şi cine va reuşi să povestească îndurarea lui?
6 Nu se pot micşora şi nu se pot adăuga şi nu este cine să examineze minunăţiile Domnului.
7 Când omul ajunge la capăt, atunci începe şi, când încetează, atunci rămâne perplex.
8 Ce este omul şi care este rostul lui? Care este binele lui și care este răul lui?
9 Numărul zilelor omului sunt cel mult o sută de ani, iar adormirea fiecăruia este imprevizibilă tuturor.
10 Ca o picătură de apă din mare și ca un fir de nisip, aşa de puţini sunt anii faţă de veşnicie.
11 De aceea, Domnul este îndelung răbdător cu [oamenii] şi-şi revarsă îndurarea asupra lor.
12 A văzut şi a recunoscut că sfârşitul lor este rău, de aceea şi-a înmulţit milostivirea.
13 Îndurarea omului este faţă de aproapele lui, dar îndurarea Domnului este faţă de toată făptura: el mustră, el educă, învaţă şi întoarce precum păstorul turma sa.
14 El se îndură de cei care primesc educaţia şi de cei care sunt zeloşi faţă de judecăţile sale.
15 Fiule, la cele bune să nu adaugi dojană şi la orice dar [să nu adaugi] cuvinte triste!
16 Oare roua nu temperează arşiţa? Tot aşa un cuvânt este mai bun decât darul.
17 Iată, oare cuvântul nu este mai presus decât darul cel bun? Dar amândouă [se găsesc] la bărbatul plin de bunătate.
18 Cel nebun jigneşte fără bunătate iar darul celui invidios topeşte ochii.
19 Înainte de a vorbi, învaţă şi, înainte de boală, îngrijeşte-te!
20 Înainte de judecată, examinează-te pe tine însuţi şi, în ziua vizitării, vei afla milostivire!
21 Înainte de a te îmbolnăvi, umileşte-te şi, în momentul păcatului, arată căinţă!
22 Să nu te împiedice [nimic] să împlineşti votul la timpul potrivit şi să nu aştepţi până la moarte ca să te îndreptăţeşti!
23 Înainte să faci un vot, pregăteşte-te pe tine însuţi ca să nu fii ca omul care-l pune la încercare pe Domnul!
24 Aminteşte-ţi de mânia din zilele sfârşitului şi de timpul răzbunării când el îşi va întoarce faţa!
25 Aminteşte-ţi de timpul foametei în timpul belşugului, de sărăcie şi de nevoie, în timpul bogăţiei!
26 De dimineaţă până seara, timpul se schimbă şi toate sunt trecătoare înaintea Domnului!
27 Omul înţelept este precaut în toate şi în zilele păcatului se fereşte de greşeală.
28 Orice [om] iscusit cunoaşte înţelepciunea şi dă laudă celui care o găseşte.
29 Cei iscusiţi în cuvinte au devenit şi ei înţelepţi şi au revărsat ca ploaia proverbe potrivite. Mai bine încredinţarea în singurul stăpân decât inima moartă, alipită la un mort.
30 Să nu mergi după pasiunile tale şi înfrânează-te de la dorinţele tale!
31 Dacă satisfaci plăcerea dorinţei pentru sufletul tău, te vei face de râsul duşmanilor tăi.
32 Nu te bucura de multă desfătare, căci vei deveni nevoiaş din cauza cheltuielii ei!
33 Să nu devii sărac petrecând din împrumut, când tu nu ai nimic în pungă, ar fi o capcană pentru propria viaţă!
Versículos relacionados com Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul), 18:
Capitolul 18 din cartea ecleziastică se ocupă de măreția și înțelepciunea lui Dumnezeu, subliniind importanța ascultării de el și a încrederii în căile sale. Mai mult, capitolul discută dreptatea și pedeapsa celor răi, precum și binecuvântarea păcii și armoniei în rândul ființelor umane. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în ecleziastică 18:
Proverbe 1:7: „Teama Domnului este principiul înțelepciunii; nebunia disprețuiește înțelepciunea și disciplina”. Acest verset vorbește despre importanța fricii și a respectului pentru Dumnezeu ca bază pentru înțelepciune.
Psalmul 37:7: „Odihnește -te în Domnul și așteaptă -l cu răbdare; nu te plictisi de succesul altora, nici de cei care fac rău”. Acest verset subliniază importanța încrederii în Dumnezeu și răbdare, chiar și atunci când cei răi prosperă.
Isaia 48:18: „Ah, dacă ai fi fost atenți la poruncile mele! Atunci pacea ta ar fi ca un râu și dreptatea voastră ca valurile mării”. Acest verset evidențiază legătura dintre ascultarea de poruncile lui Dumnezeu și pacea și dreptatea care rezultă din ea.
Proverbe 11:21: „Sigur că cei răi nu vor fi nepedepsiți, dar coborârea celor drepți va fi salvată”. Acest verset evidențiază dreptatea divină și pedeapsa celor răi.
Psalmul 34:14: „Du -te departe de rău și fă bine; caută pacea cu perseverență”. Acest verset subliniază importanța căutării păcii și evitarea răului prin perseverență.
Capítulos: