Encontrados 69 resultados para: Fericit
Şi mi-am zis în inimă: «La ce suferinţă am ajuns şi în ce mare furtună mă aflu acum, eu care eram fericit şi iubit în puterea mea!». (Cartea întâi a Macabéilor 6, 11)
Antióh, considerându-se jignit şi bănuind dispreţ în cuvintele ei, întrucât mai era doar fiul cel mai mic, a început să-l îndemne nu numai prin cuvinte, ci şi prin jurământ, promiţându-i că-l va face totodată bogat şi foarte fericit dacă va renunţa la cele părinteşti, că îl va avea de prieten şi îi va încredinţa funcţii. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 24)
Fericit este omul care află înţelepciunea, omul care dobândeşte înţelegerea! (Cartea Proverbelor 3, 13)
Fericit este omul care mă ascultă veghind la porţile mele zi de zi şi observând uşorii intrărilor mele. (Cartea Proverbelor 8, 34)
Cel care-l dispreţuieşte pe aproapele său păcătuieşte, dar cel care are milă de cei umili este fericit. (Cartea Proverbelor 14, 21)
Cine este prudent cu privire la cuvânt află bunăstare şi cine se încrede în Domnul este fericit. (Cartea Proverbelor 16, 20)
Fericit omul care se teme mereu, dar cel care-şi împietreşte inima cade în rău. (Cartea Proverbelor 28, 14)
Când nu este viziune, poporul ajunge la dezordine, dar cel care păzeşte legea este fericit. (Cartea Proverbelor 29, 18)
Suntem consideraţi de el nelegitimi, se ţine departe de căile noastre ca de necircumcizie, declară fericit sfârşitul celor drepţi şi se laudă [că-l are] pe Dumnezeu drept tată. (Cartea Înţelepciunii 2, 16)
[Fericit] este eunucul care nu a săvârșit nelegiuire cu mâna lui şi nu a gândit cele rele împotriva Domnului: i se va da un har ales al credinţei şi moştenire de mare cinste în templul Domnului. (Cartea Înţelepciunii 3, 14)
Înainte de moarte, nu-l declara fericit pe nimeni! Omul este cunoscut prin copiii lui. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 11, 28)
Fericit este omul care nu a greşit cu gura lui şi care nu are remuşcări din cauza tristeţii păcatelor. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 14, 1)