Encontrados 774 resultados para: OG
toate bogăţiile lor, pe toţi pruncii şi femeile lor le-au luat captivi şi au jefuit tot ceea ce era în case. (Cartea Genezei 34, 29)
Căci bogăţiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună şi ţinutul în care locuiau nu le mai era suficient din pricina turmelor lor. (Cartea Genezei 36, 7)
El a spus: „Îi caut pe fraţii mei. Fă-mi cunoscut, te rog, unde pasc ei oile!”. (Cartea Genezei 37, 16)
Pe când o scoteau afară, ea a trimis să i se spună socrului ei: „De la omul căruia îi aparţin acestea am zămislit eu; vezi, te rog, ale cui sunt inelul cu pecete, colanul şi toiagul acesta”. (Cartea Genezei 38, 25)
Iúda s-a apropiat de el şi i-a spus: „Te rog, domnul meu, îngăduie slujitorului tău să vorbească înaintea domnului meu fără ca mânia ta să se aprindă împotriva slujitorului tău; căci tu eşti ca Faraón. (Cartea Genezei 44, 18)
Acum [îngăduie], te rog, servitorului tău să rămână în locul tânărului ca sclav al stăpânului meu, iar tânărul să urce cu fraţii săi! (Cartea Genezei 44, 33)
Iosíf a cumpărat pentru Faraón toate pământurile Egiptului; căci egipténii şi-au vândut fiecare ogorul, pentru că foametea era puternică. Şi ţara devenit a lui Faraón. (Cartea Genezei 47, 20)
Când s-au apropiat zilele ca Israél să moară, l-a chemat pe fiul său Iosíf şi i-a zis: „Dacă am aflat har în ochii tăi, pune mâna sub coapsa mea şi fă cu mine după bunăvoinţă şi adevăr: să nu mă îngropi, te rog, în Egipt! (Cartea Genezei 47, 29)
Iosíf a răspuns tatălui său: „Sunt fiii mei pe care mi i-a dat Dumnezeu aici”. El i-a zis: „Adu-i, te rog, la mine, ca să-i binecuvântez!”. (Cartea Genezei 48, 9)
După ce au trecut zilele de doliu, Iosíf le-a vorbit oamenilor din casa lui Faraón şi le-a zis: „Dacă am aflat har în ochii voştri, vorbiţi, vă rog, în auzul lui Faraón, spunând: (Cartea Genezei 50, 4)
«Tatăl meu m-a pus să jur, zicând: ‹Iată, eu mor! În mormântul pe care mi l-am săpat în ţara Canaán, acolo să mă îngropi!›. Acum, lasă-mă, te rog, să urc să-l îngrop pe tatăl meu! După aceea mă voi întoarce»”. (Cartea Genezei 50, 5)
«Aşa să-i spuneţi lui Iosíf: ‹Acum, iartă, te rog, vina fraţilor tăi şi păcatul lor, pentru că ţi-au făcut rău!› ». Acum, iartă, te rog, vina slujitorilor Dumnezeului tatălui tău!”. Şi Iosíf a plâns când ei i-au spus [aceste] cuvinte. (Cartea Genezei 50, 17)