Encontrados 189 resultados para: aruncat
Iósue şi-a sfâşiat hainele, s-au aruncat cu faţa la pământ până seara înaintea arcei Domnului, el şi bătrânii lui Israél, şi şi-au presărat praf pe cap. (Cartea lui Iósue 7, 6)
La apusul soarelui, Iósue a poruncit să-i dea jos din copaci; i-au aruncat în peştera în care se ascunseseră şi au pus la intrarea peşterii pietre mari care sunt până în ziua de azi. (Cartea lui Iósue 10, 27)
Iósue a aruncat pentru ei sorţii la Şílo, înaintea Domnului. Acolo Iósue le-a împărţit fiilor lui Israél ţara după cum le-a ieşit la sorţi. (Cartea lui Iósue 18, 10)
Au aruncat sorţi pentru familiile [fiilor] lui Chehát. Fiii lui Áaron, preotul, dintre levíţi, au avut prin sorţi, din tribul lui Iúda, din tribul lui Simeón şi din tribul lui Beniamín, treisprezece cetăţi. (Cartea lui Iósue 21, 4)
Când a auzit Ghedeón istorisirea visului şi înţelesul lui, s-a aruncat cu faţa la pământ, s-a întors în tabăra lui Israél şi a zis: „Ridicaţi-vă, căci Domnul a dat în mâinile voastre tabăra lui Madián!”. (Cartea Judecătorilor 7, 15)
Ei au zis: „Ţi le dăm”. Au întins o mantie şi fiecare a aruncat pe ea verigile prăzii sale. (Cartea Judecătorilor 8, 25)
O femeie a aruncat o piatră de râşniţă pe capul lui Abimélec şi i-a sfărâmat craniul. (Cartea Judecătorilor 9, 53)
Când a terminat de vorbit, a aruncat falca din mână. Şi a numit locul acela Rámat-Léhi. (Cartea Judecătorilor 15, 17)
Atunci ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a închinat. Şi a zis: „Pentru ce am aflat eu har în ochii tăi şi m-ai acceptat pe mine care sunt o străină?”. (Cartea lui Rut 2, 10)
Saul a aruncat suliţa, zicând: „Îl voi pironi pe Davíd de perete”. Dar Davíd s-a ferit din faţa lui de două ori. (Cartea întâi a lui Samuél 18, 11)
Saul a aruncat suliţa spre el ca să-l lovească. Ionatán a înţeles că era hotărât de tatăl său ca să-l omoare pe Davíd. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 33)
Când slujitorul a plecat, Davíd s-a ridicat din partea de sud, s-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a prosternat de trei ori. S-au îmbrăţişat unul cu altul şi au plâns amândoi până când Davíd nu a mai putut. (Cartea întâi a lui Samuél 20, 41)