Encontrados 35 resultados para: dușmani
Dar dacă nu-i veţi izgoni dinaintea voastră pe locuitorii ţării, aceia dintre ei pe care îi veţi lăsa vă vor fi ca nişte spini în ochi şi ca nişte ghimpi în coaste. Vă vor fi duşmani în ţara în care veţi locui. (Cartea Numerilor 33, 55)
Când au auzit Sanbalát, Tobía, Ghéşem din Arábia şi ceilalţi duşmani ai noştri că reconstruisem zidul şi că nu mai rămăsese nicio spărtură în el – deşi nu fixasem încă uşile la porţi –, (Cartea lui Nehemía 6, 1)
Scrisorile au fost trimise prin alergători în toate provinciile regelui, ca să-i distrugă, să-i ucidă şi să-i nimicească pe toţi iudeii – tineri şi bătrâni, prunci şi femei, în aceeaşi zi – în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adár, şi să le prădeze bunurile. (13a) În copia scrisorii regelui cel mare către toţi cei care [locuiau] din India şi până în Etiópia, către guvernatorii celor o sută douăzeci şi şapte de provincii, către căpetenii şi către supuşii lor, scria aşa: 1 (13b) „Fiind [noi] la conducerea multor naţiuni şi având stăpânire asupra întregii lumi, nu din orgoliul puterii, ci conducând întotdeauna cu măsură şi cu delicateţe, am dorit să facem întotdeauna liniştită viaţa supuşilor, să asigurăm o domnie stabilă şi liniştită, uşor de străbătut până la marginile [ei] şi statornicind pacea de toţi dorită. 1 (13c) Când [noi] i-am întrebat pe consilieri cum am putea duce aceasta la îndeplinire, Amán, care este renumit la noi prin înţelepciune şi se bucură neclintit de bunăvoinţa [noastră] şi care a dovedit deplină fidelitate, pentru care a primit onoarea de a fi al doilea după rege, 1 (13d) ne-a arătat că printre toate triburile lumii s-a amestecat un popor duşman, potrivnic legilor tuturor popoarelor, care nu ţine cont niciodată de poruncile regelui ca să nu se poată stabili stăpânirea noastră fără cusur. (13e) Aflând că numai acest popor se împotriveşte oricărui om, că duce un fel de viaţă străină de legi şi, încălcând mereu legile noastre, face cele mai mari rele ca domnia noastră să nu ajungă să fie stabilă, 1 (13f) am poruncit cele indicate vouă în scrisorile lui Amán, care este pus de noi peste lucruri şi ca un al doilea tată al nostru, ca să-i nimiciţi de tot, femei şi copii, prin sabie ostilă, fără milă şi ezitare, în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică în luna Adár, a acestui an. 1 (13g) Ca astfel, aceşti oameni duşmani astăzi ca şi în trecut, fiind într-o singură zi aruncaţi în iad, să nu ne mai împiedice în viitor să avem un timp de stabilitate şi de linişte până la sfârşit”. (Cartea Estérei 4, 13)
Arată-ţi milostivirea ta cea mare, tu, care cu dreapta ta îi scapi de duşmani pe cei care caută refugiul în tine! (Cartea Psalmilor 17, 7)
Îi voi urmări pe duşmani şi îi voi ajunge şi nu mă voi întoarce până nu-i voi nimici. (Cartea Psalmilor 18, 38)
ca să-ţi afunzi piciorul în sânge şi limbile câinilor tăi să aibă partea lor din duşmani”. (Cartea Psalmilor 68, 24)
Regele Demétrios, văzând că s-a liniştit pământul înaintea lui şi că nimeni nu se mai ridica împotriva lui, a dat drumul tuturor trupelor, fiecare la locul său, în afară de armatele de străini pe care le tocmise din insulele neamurilor; şi i-au devenit duşmani toate trupele care fuseseră ale părinţilor săi. (Cartea întâi a Macabéilor 11, 38)
[Alţii] au fugit spre turnurile din câmpiile de la Azót. [Ioan] a dat foc [cetăţii] şi au căzut dintre [duşmani] cam două mii de bărbaţi. Iar [Ioan] s-a întors în Iudéea cu pace. (Cartea întâi a Macabéilor 16, 10)
acelea din cauza cărora i-au lovit necazuri mari, fiindcă tocmai aceia al căror fel de viaţă voiau să-l imite şi cu care voiau să se asemene, ei aveau să devină duşmani şi prigonitori. (Cartea a doua a Macabéilor 4, 16)
Iáson a făcut fără milă măcel între propriii săi cetăţeni, fără să se gândească o clipă că reuşita împotriva celor de un neam cu el era de fapt o nereuşită. El socotea că ia trofee de la duşmani, nu de la cei de un neam cu el. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 6)
Venind pe neaşteptate în cetăţi şi sate, [Iúda Macabéul] le dădea foc şi, ocupând locuri convenabile, punea pe fugă mulţi duşmani. (Cartea a doua a Macabéilor 8, 6)
Macabéul, adunându-i pe cei care erau cu el, în număr de şase mii, îi îndemna să nu se înspăimânte de duşmani şi nici să nu ia în seamă mulţimea neamurilor pornite pe nedrept împotriva lor, ci să lupte cu demnitate, (Cartea a doua a Macabéilor 8, 16)