Encontrados 17 resultados para: oală

  • Poporul se împrăştia şi o aduna, o măcina la râşniţă sau o pisa în piuă; o fierbea în oală şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte cu untdelemn. (Cartea Numerilor 11, 8)

  • îl băga în oală, în cazan, în căldare sau în tigaie; tot ceea ce prindea tridentul, preotul lua pentru sine. Aşa făceau ei tuturor celor din Israél care veneau acolo, la Şílo. (Cartea întâi a lui Samuél 2, 14)

  • Elizéu s-a întors la Ghilgál. În ţară era foamete, iar fiii profeţilor stăteau înaintea lui. Atunci i-a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare şi fierbe mâncare pentru fiii profeţilor!”. (Cartea a doua a Regilor 4, 38)

  • Unul [dintre ei] a ieşit pe câmp să culeagă verdeţuri; a găsit o viţă sălbatică şi a cules din ea tărtăcuţe sălbatice până şi-a umplut haina. Când s-a întors, le-a tăiat în oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea. (Cartea a doua a Regilor 4, 39)

  • Apoi le-au dat oamenilor să mănânce. Când ei mâncau din mâncare, au început să strige, zicând: „Moartea este în oală, om al lui Dumenzeu!”. Şi nu au mai putut să mănânce. (Cartea a doua a Regilor 4, 40)

  • [Elizéu] a zis: „Luaţi făină şi puneţi în oală!”. Apoi a zis: „Dă oamenilor să mănânce!”. Şi nu mai era nimic rău în oală. (Cartea a doua a Regilor 4, 41)

  • Din nările lui iese fum, ca o oală aburindă şi un cuptor arzând. (Cartea lui Iob 41, 12)

  • Face să clocotească adâncul ca o oală şi marea o pune ca unsoare. (Cartea lui Iob 41, 23)

  • Mi se usucă cerul gurii ca un ciob de oală şi limba mi se lipeşte de gâtlej; m-ai aşezat în praful morţii. (Cartea Psalmilor 22, 16)

  • Sunt dat uitării ca un mort, ca unul fără inimă, am ajuns ca o oală spartă. (Cartea Psalmilor 31, 13)

  • Căci ca trosnetul spinilor sub oală, aşa este râsul celor nesimţiţi: şi aceasta este deşertăciune. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 6)

  • Ei zic: «Nu s-a apropiat [timpul] să zidim case. [Cetatea] este oala, iar noi suntem carnea». (Cartea profetului Ezechiél 11, 3)


“Que Jesus reine sempre soberano no seu coração e o faça cada vez mais digno de seus divinos dons.” São Padre Pio de Pietrelcina