Cartea lui Iósue, 14

Biblia Romano-Catolică

1 Acestea sunt [teritoriile] pe care le-au moştenit fiii lui Israél în ţara Canaán, pe care li le-au împărţit Eleazár, preotul, şi Iósue, fiul lui Nun, şi căpeteniile de familie ale triburilor fiilor lui Israél.

2 S-a împărţit prin tragere la sorţi – după cum poruncise Domnul prin Moise – celor nouă triburi şi jumătate.

3 Căci Moise dăduse moştenire celor două triburi şi jumătate dincolo de Iordán. Însă levíţilor nu le-a dat nicio moştenire printre ei.

4 Fiii lui Iosíf erau două triburi: Manáse şi Efraím. Iar levíţilor nu le-au dat nicio parte în ţară, în afară de cetăţi de locuit şi terenuri pentru turmele lor şi pentru bunurile lor.

5 După cum i-a poruncit Domnul lui Moise, aşa au făcut fiii lui Israél şi au împărţit ţara.

6 Fiii lui Iúda s-au apropiat de Iósue la Ghilgál, iar Cáleb, fiul lui Iefúne, chenéul, i-a zis: „Tu ştii ce i-a spus Domnul lui Moise, omul lui Dumnezeu, cu privire la mine şi cu privire la tine la Cádeş-Barnéa.

7 Eram în vârstă de patruzeci de ani când Moise, slujitorul Domnului, m-a trimis din Cádeş-Barnéa ca să cercetez ţara şi i-am adus informaţii sincere.

8 Fraţii mei, care au mers cu mine, au descurajat poporul, însă eu l-am urmat întru totul pe Domnul Dumnezeul meu.

9 În ziua aceea, Moise a jurat: «Fără îndoială, ţinutul pe care a călcat piciorul tău îl veţi primi ca moştenire tu şi fiii tăi pentru totdeauna, pentru că l-ai urmat întru totul pe Domnul Dumnezeul meu».

10 Acum, iată că Domnul m-a ţinut în viaţă, după cum a spus, patruzeci şi cinci de ani de când Domnul a spus aceasta lui Moise, cel care a condus Israélul în pustiu, şi astăzi sunt în vârstă de optzeci şi cinci de ani.

11 Astăzi sunt încă în putere ca atunci când Moise m-a trimis: puterea mea de atunci este aceeaşi cu cea de acum, fie pentru război, fie pentru a ieşi şi pentru a intra.

12 Acum dă-mi muntele acesta despre care a vorbit Domnul pe vremea aceea pentru că ai auzit atunci că acolo sunt anachími şi că sunt cetăţi mari şi întărite! Dacă Domnul va fi cu mine, îi voi alunga, după cum a spus Domnul”.

13 Iósue l-a binecuvântat pe Cáleb, fiul lui Iefúne, şi i-a dat ca moştenire [cetatea] Hebrón.

14 De aceea, Hebrón a fost moştenirea lui Cáleb, fiul lui Iefúne, chenéul, până astăzi, pentru că îl urmase întru totul pe Domnul Dumnezeul lui Israél.

15 Numele [cetății] Hebrón era mai înainte Chiriát-Árba: [Árba] era om mare printre anachími. Ţara s-a odihnit de război.




Versículos relacionados com Cartea lui Iósue, 14:

Iosua Capitolul 14 descrie modul în care țara Canaanului a fost împărțită între triburile lui Israel și, în calitate de Caleb, unul dintre spionii trimiși de Moise în țara promisă, i -a cerut lui Iosua să -i dea o parte din pământ care i -a fost promisă lui Dumnezeu . Caleb este un exemplu de credință și perseverență, pentru că, în ciuda vârstei sale avansate, era încă dispus să lupte pentru moștenirea sa pe Pământ. Iată cinci versete legate de subiectele abordate în Iosua 14:

Deuteronom 1:36: „Salvați -l pe Caleb, fiul lui Jefoné; îl va vedea, iar țara care a pășit îi va da lui și fiilor săi, deoarece a perseverat să -l urmeze pe Domnul”. Acest verset se referă la promisiunea pe care Dumnezeu a făcut -o pe Caleb, că va primi o porțiune de pământ în țara promisă din cauza credinței și ascultării sale.

Evrei 3:14: „Căci suntem făcuți participanți la Hristos dacă retragem ferm principiul încrederii noastre până la sfârșit”. Acest verset se referă la ideea de perseverență și încredere în Dumnezeu, pe care Caleb a arătat -o de -a lungul vieții sale și este un exemplu pentru toți credincioșii.

Psalmul 37:4: „Plendându -l pe Domnul și El va satisface dorințele inimii tale”. Acest verset se referă la faptul că Caleb a încredințat lui Dumnezeu să -i ofere porțiunea de pământ care a fost promisă și că această încredere a fost răsplătită.

Efeseni 6:10: „În ceilalți, frații mei, te întăresc în Domnul și în puterea puterii tale”. Acest verset se referă la ideea că puterea și puterea lui Dumnezeu sunt necesare pentru a persevera în credință și ascultare, la fel cum a făcut Caleb.

Psalmul 27:14: „Așteptați Domnul; încurajați -vă și întăriți -vă inima; așteptați, prin urmare, pentru Domnul”. Acest verset se referă la ideea că Caleb a așteptat cu răbdare să îndeplinească promisiunea lui Dumnezeu și că toți credincioșii trebuie să aibă încredere și să aștepte în Domnul să -și îndeplinească promisiunile și planurile în viața lor.





Chapters: