Found 31 Results for: averea

• Averea celor bogaţi este cetatea lor întărită, dar distrugerea celor săraci este sărăcirea lor. (Cartea Proverbelor 10, 15)

• Nu foloseşte averea în ziua mâniei, dar dreptatea scapă de la moarte. (Cartea Proverbelor 11, 4)

• Lenea nu-şi frige vânatul, dar averea preţioasă a omului este hărnicia. (Cartea Proverbelor 12, 27)

• Averea fără trudă se împuţinează, dar cel care adună cu mâna o măreşte. (Cartea Proverbelor 13, 11)

• Cel bun lasă moştenire nepoţilor, iar averea celui care păcătuieşte este păstrată pentru cel drept. (Cartea Proverbelor 13, 22)

• Averea celui bogat este cetatea puterii sale, în închipuirea lui e ca un zid înălţat. (Cartea Proverbelor 18, 11)

• Casa şi averea sunt moştenire de la părinţi, dar soţia prudentă este de la Domnul. (Cartea Proverbelor 19, 14)

• Cel care-şi înmulţeşte averea prin dobândă şi camătă adună pentru cel care se îndură de săraci. (Cartea Proverbelor 28, 8)

• Omul care iubeşte înţelepciunea îi face bucurie tatălui său, dar cel care este prieten al prostituatelor îşi distruge averea. (Cartea Proverbelor 29, 3)

• Cine iubeşte argintul nu se satură de argint şi cine iubeşte averea nu-i va ajunge. Şi aceasta este o deşertăciune. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 5, 9)

• Apele mari nu pot să stingă iubirea nici râurile s-o spele. Dacă un om şi-ar da toată averea casei sale pentru iubire, ar fi dispreţuit. (Cartea Cântarea Cântărilor 8, 7)

• Până a primi, se sărută mâna [celui care dă] şi se umileşte glasul [când se vorbeşte] despre averea aproapelui; dar la timpul restituirii, se trage de timp, se răspunde cu vorbe nepăsătoare şi se dă vina pe timpul [prea scurt]. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 29, 5)