1 Manáse avea doisprezece ani când a devenit rege şi a fost rege cincizeci şi cinci de ani la Ierusalím.
2 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului, conform cu lucrurile abominábile ale popoarelor pe care Domnul le alungase dinaintea fiilor lui Israél.
3 A reconstruit înălţimile pe care le dărâmase Ezechía, tatăl său. A ridicat altare pentru Baáli, a făcut Aşére şi s-a prosternat înaintea întregii oştiri a cerurilor şi le-a slujit.
4 A zidit altare în casa Domnului despre care Domnul zisese: „În Ierusalím va fi numele meu pentru totdeauna”.
5 A zidit altare întregii oştiri a cerurilor în cele două curţi ale casei Domnului.
6 I-a trecut pe fiii săi prin foc în Valea lui Ben-Hinnóm; [a practicat] prezicătoria, magia şi vrăjitoria; a stabilit necromanţi şi fermecători: a făcut mult rău în ochii Domnului, mâniindu-l.
7 A pus statuia idolului pe care-l făcuse în casa lui Dumnezeu, despre care Dumnezeu le spusese lui Davíd şi lui Solomón, fiul său: „În casa aceasta şi în Ierusalím – pe care l-am ales dintre toate triburile lui Israél – îmi voi pune numele pentru totdeauna.
8 Nu voi mai îndepărta picioarele lui Israél din ţara pe care le-am dat-o părinţilor voştri; numai să aibă grijă să împlinească tot ce le-am poruncit, după toată legea, hotărârile şi judecăţile [date] prin Moise”.
9 Dar Manáse i-a făcut pe Iúda şi pe locuitorii Ierusalímului să rătăcească, făcând mai rău decât popoarele pe care le-a nimicit Domnul dinaintea fiilor lui Israél.
10 Domnul le-a vorbit lui Manáse şi poporului său, dar ei n-au luat în seamă.
11 Atunci, Domnul a făcut să vină împotriva lor căpeteniile armatei regelui Asíriei; l-au capturat pe Manáse şi l-au pus în verigi; l-au legat cu lanţuri de bronz şi l-au dus la Babilón.
12 Fiind el în strâmtorare, s-a rugat înaintea Domnului Dumnezeului său şi s-a umilit foarte mult înaintea Dumnezeului părinţilor săi.
13 S-a rugat, iar Domnul s-a înduplecat, i-a ascultat rugăciunea şi l-a adus înapoi la Ierusalím, la domnia lui. Manáse a văzut că Domnul este Dumnezeu.
14 După aceea, a construit un zid în afara cetăţii lui Davíd, la vest de Ghihón, spre torent, până la intrarea Porţii Peştilor, în jurul lui Ófel, şi l-a înălţat foarte mult. A pus căpetenii viteze în toate cetăţile fortificate din Iúda.
15 A înlăturat dumnezeii străini şi idolul din casa Domnului şi toate altarele pe care le construise pe muntele casei Domnului şi în Ierusalím şi le-a aruncat afară din cetate.
16 A refăcut altarul Domnului, a adus pe el jertfe de împăcare şi de laudă şi i-a poruncit lui Iúda să-l slujească pe Domnul Dumnezeul lui Israél.
17 Totuşi, poporul încă aducea jertfe pe înălţimi, dar numai Domnului Dumnezeului lor.
18 Celelalte fapte ale lui Manáse, rugăciunea lui către Dumnezeul lui şi cuvintele văzătorilor care îi vorbeau în numele Domnului Dumnezeului lui Israél sunt în Faptele Regilor lui Israél.
19 Rugăciunea lui şi cum l-a înduplecat pe Dumnezeu, toate păcatele şi infidelităţile lui, locurile unde a construit înălţimi şi a aşezat Aşére şi idoli înainte de a se umili, iată-le scrise între Faptele lui Hozai!
20 Manáse a adormit cu părinţii săi şi l-au îngropat în casa lui. Şi a devenit rege Amón, fiul său, în locul lui.
21 Amón avea douăzeci şi doi de ani când a devenit rege şi a fost rege doi ani la Ierusalím.
22 El a făcut ceea ce este rău în ochii Domnului, după cum făcuse tatăl său Manáse. Amón a adus jertfe tuturor idolilor pe care îi făcuse tatăl său, Manáse, şi le-a slujit.
23 Dar nu s-a umilit înaintea Domnului cum se umilise Manáse, tatăl său, căci Amón a făcut multe nelegiuiri.
24 Slujitorii lui au conspirat împotriva lui şi l-au omorât în casa lui.
25 Poporul ţării i-a lovit pe toţi cei care conspiraseră împotriva regelui Amón. Poporul ţării l-a făcut rege pe Iosía, fiul său, în locul lui.
Versículos relacionados com Cartea a doua a Cronicilor, 33:
Capitolul 33 din 2 Cronici povestește povestea lui Manasseh, fiul lui Ezechia, care a domnit în Iuda timp de 55 de ani și a făcut ceea ce a fost rău în ochii Domnului, ceea ce a dus la idolatrie și la practica urâciunilor. Urmează cinci versete legate de subiectele abordate în capitol:
2 Regi 21:9: „Dar nu au auzit; și Manasseh i -a făcut să extragă mai mult decât națiunile pe care Domnul le -a distrus în fața copiilor lui Israel”. Acest verset ilustrează extinderea apostaziei lui Manasseh și așa cum l -a afectat nu numai pe el, ci și pe toți oamenii lui Iuda.
Isaia 55:7: „Lasă -i pe cei răi în calea lui și omul rău gândurile sale și se convertește la Domnul, să fie simpatic cu El; devine cu Dumnezeul nostru, pentru că este mare să iertăm”. Acest verset vorbește despre importanța conversiei și pocăinței, subliniind că Dumnezeu este milostiv și dispus să -i ierte pe cei care se îndreaptă spre El.
Psalmul 32:5: „Mărturisesc păcatului meu și răutatea mea nu s -a acoperit. Acest psalm evidențiază importanța mărturisirii păcatelor și modul în care acest lucru poate duce la iertare și restaurare.
2 Cronici 34:27: „Căci inima ta a reușit și te smeri în fața lui Dumnezeu, ascultându -și cuvintele împotriva acestui loc și împotriva locuitorilor săi și mi -a umilit înaintea mea și mi -am smuls hainele și am plâns înaintea mea, am și eu și eu Te -am auzit, spune Domnul ". Acest verset vorbește despre răspunsul lui Dumnezeu la smerenie și pocăință, ceea ce indică faptul că este dispus să ierte și să audă pe cei care se îndreaptă spre el.
2 Corinteni 7:10: „Pentru tristețe, după Dumnezeu, produce pocăință pentru mântuire, pe care nimeni nu o cântărește; dar tristețea lumii produce moartea”. Acest verset evidențiază importanța tristeții și a durerii în viața creștină, subliniind că poate duce la pocăință și mântuire.
Capítulos: