1 Era un om care locuia în Babilón şi numele lui era Ioachím.
2 El şi-a luat o soţie, al cărei nume era Suzána, fiica lui Hilchía. Ea era foarte frumoasă şi se temea de Domnul.
3 Părinţii ei erau drepţi şi au învăţat-o pe fiica lor după Legea lui Moise.
4 Ioachím era foarte bogat şi avea o grădină în apropierea casei lui. La el se adunau iudeii pentru că el era cel mai onorat dintre toţi.
5 Fuseseră stabiliţi doi bătrâni din popor judecători în anul acela despre care Stăpânul spusese: „A ieşit nelegiuirea din Babilón, de la bătrânii judecători despre care se credea că guvernau poporul”.
6 Ei obişnuiau să vină în casa lui Ioachím şi la ei veneau toţi cei care se judecau.
7 Se întâmpla că, atunci când poporul pleca, spre miezul zilei, Suzána ieşea şi se plimba prin grădina soţului ei.
8 Cei doi bătrâni o priveau în fiecare zi ieşind şi plimbându-se şi au fost cuprinşi de poftă faţă de ea.
9 Ei şi-au pierdut minţile şi şi-au plecat ochii, ca să nu mai vadă cerul şi nici să nu-şi mai amintească de judecăţile cele drepte.
10 Și erau amândoi topiţi pentru ea, dar nu şi-au spus unul altuia chinul lor,
11 pentru că se ruşinau să-şi dea pe faţă pofta lor, fiindcă voiau să se împreuneze cu ea.
12 Ei căutau cu nelinişte în fiecare zi să o vadă.
13 Odată şi-au spus unul către altul: „Să mergem acasă, căci e ora prânzului!”. Și au ieşit despărţindu-se unul de altul.
14 Dar, întorcându-se, au venit în acelaşi loc. Și, întrebând amândoi despre motiv, şi-au mărturisit pofta. Apoi au decis de comun acord timpul când o puteau găsi singură.
15 În timp ce ei aşteptau ziua potrivită, [Suzána] a ieşit ca ieri şi ca alaltăieri, numai cu două slujitoare, şi dorea să facă baie în grădină, căci era cald.
16 Nu era nimeni acolo, în afară de cei doi bătrâni care erau ascunşi şi o urmăreau.
17 Ea le-a zis slujitoarelor: „Aduceţi-mi ulei şi săpun, închideţi porţile grădinii, ca să fac baie!”.
18 Ele au făcut cum li se spusese; au închis porţile grădinii şi au ieşit pe o poartă lăturalnică să aducă ceea ce li se poruncise, dar nu ştiau că cei doi bătrâni erau ascunşi.
19 Când au ieşit slujitoarele, s-au ridicat cei doi bătrâni şi au alergat la ea.
20 Și au spus: „Porţile grădinii sunt închise şi nimeni nu ne vede, iar noi suntem împătimiţi după tine. Fii de acord cu noi şi împreunează-te cu noi!
21 Dacă nu, vom da mărturie împotriva ta că era cu tine un tânăr şi de aceea le-ai trimis pe slujitoare de la tine”.
22 Suzána a suspinat şi a zis: „Sunt îngrădită din toate părţile: dacă fac aceasta, sunt sortită morţii; dacă nu fac, nu voi scăpa din mâinile voastre.
23 Este mai bine pentru mine să nu fac şi să cad în mâinile voastre, decât să păcătuiesc înaintea Domnului”.
24 Suzána a strigat cu glas puternic, dar au strigat şi cei doi bătrâni împotriva ei.
25 Și, alergând, unul dintre ei a deschis porţile grădinii.
26 Când au auzit strigătul care venea din grădină, cei din casă s-au grăbit prin poarta lăturalnică să vadă ce i s-a întâmplat.
27 Când bătrânii au spus cuvintele lor, slujitorii s-au ruşinat foarte mult, căci niciodată nu se auzise un astfel de cuvânt despre Suzána.
28 A doua zi, când s-a adunat poporul la soţul ei, Ioachím, au venit cei doi bătrâni, plini de nelegiuire, cu gândul împotriva Suzanei ca să o dea la moarte.
29 Ei au spus înaintea poporului: „Trimiteţi după Suzána, fiica lui Hilchía, care este soţia lui Ioachím!”. Și ei au trimis.
30 Au venit ea, părinţii ei, copiii ei şi toate rudele ei.
31 Suzána era foarte graţioasă şi frumoasă la vedere.
32 Nelegiuiţii au poruncit ca ea să fie descoperită, căci era acoperită cu văl, ca să se sature de frumuseţea ei.
33 Plângeau cei care erau lângă ea şi toţi cei care o vedeau.
34 Dar cei doi bătrâni, ridicându-se în mijlocul poporului, au pus mâinile pe capul ei.
35 Iar ea, plângând, a privit spre cer, căci în inima ei era încrezătoare în Domnul.
36 Cei doi bătrâni au spus: „Pe când ne plimbam noi singuri în grădină, a intrat ea cu două slujitoare. Ea a închis porţile grădinii şi le-a trimis pe slujitoare.
37 Și a venit la ea un tânăr care era ascuns şi s-a culcat cu ea.
38 Noi eram într-un colţ al grădinii. Văzând nelegiuirea, am alergat la ei.
39 Văzându-i împreunaţi, pe acela nu am putut să-l prindem, căci era mai puternic decât noi. Și, deschizând porţile, a fugit afară.
40 Dar pe ea am prins-o şi am întrebat-o cine era tânărul.
41 Ea însă nu a vrut să ne facă cunoscut şi dăm mărturie pentru acestea”. Adunarea i-a crezut, întrucât erau bătrâni ai poporului şi judecători şi au condamnat-o la moarte.
42 Suzána a strigat cu glas puternic şi a zis: „Dumnezeule veşnic, care cunoşti cele ascunse şi ştii toate mai înainte ca să fi fost,
43 tu ştii că au dat mărturie falsă împotriva mea şi, iată, mor, deşi nu am făcut nimic din ceea ce aceştia au spus cu răutate împotriva mea”.
44 Domnul a ascultat glasul ei.
45 Pe când era dusă ca să fie ucisă, Dumnezeu a făcut să se ridice duhul sfânt al unui tinerel, al cărui nume era Daniél.
46 El a strigat cu glas puternic: „Eu sunt curat de sângele acesteia”.
47 Tot poporul s-a întors spre el şi a zis: „Ce este cuvântul acesta pe care l-ai spus?”.
48 Apoi, stând în mijlocul lor, a spus: „Aşa de nebuni sunteţi, fii ai lui Israél? Nu aţi cercetat şi fără ca să ştiţi cu certitudine aţi condamnat o fiică a lui Israél.
49 Întoarceţi-vă la judecată! Aceştia au dat mărturie falsă împotriva ei”.
50 Tot poporul s-a întors în grabă. Și bătrânii i-au spus: „Vino, stai în mijlocul nostru, căci ţie ţi-a dat Dumnezeu ceea ce este propriu bătrânilor!”.
51 Daniél le-a spus: „Puneţi-l pe unul departe de celălalt şi eu îi voi cerceta!”.
52 După ce i-au despărţit pe unul de celălalt, l-a chemat pe unul dintre ei şi i-a zis: „Tu, îmbătrânit în zile rele, acum te-au ajuns păcatele pe care le-ai făcut mai înainte.
53 Făcând judecăţi nedrepte, îi condamnaţi pe cei nevinovaţi şi-i eliberaţi pe cei vinovaţi, deşi Domnul a zis: «Pe cel nevinovat şi pe cel drept să nu-i ucizi!».
54 Acum, deci, dacă într-adevăr ai văzut-o, spune sub ce copac i-ai văzut întreţinându-se unul cu altul?”. El a spus: „Sub un salcâm”.
55 Daniél a spus: „Într-adevăr, ai minţit împotriva capului tău. Iată, îngerul lui Dumnezeu a primit poruncă de la Dumnezeu să te despice la mijloc!”.
56 Îndepărtându-l pe acesta, a poruncit să fie adus celălalt. Și i-a zis: „Sămânţă a lui Canaán, şi nu a lui Iúda! Frumuseţea te-a sedus şi pofta ţi-a pervertit inima.
57 Aşa le făceaţi fiicelor lui Israél care, temându-se, se întreţineau cu voi. Dar o fiică a lui Iúda nu a suportat nelegiuirea voastră.
58 Acum, deci, sub ce copac i-ai prins întreţinându-se unul cu celălalt?”. Și el a spus: „Sub un stejar”.
59 Dar Daniél i-a spus: „Într-adevăr, ai minţit şi tu împotriva capului tău. Îngerul lui Dumnezeu aşteaptă cu sabia să te taie la mijloc, ca să vă nimicească”.
60 Toată adunarea a strigat cu glas puternic şi l-a lăudat pe Dumnezeu, care îi salvează pe cei care îşi pun speranţa în el.
61 S-au ridicat împotriva celor doi bătrâni, pentru că Daniél demonstrase din gura lor că dăduseră mărturie falsă şi au făcut cu ei după modul cum făceau ei rău aproapelui.
62 Au făcut după legea lui Moise şi i-au ucis. Și a fost salvat sângele nevinovat în ziua aceea.
63 Hilchía şi soţia lui l-au lăudat pe Dumnezeu pentru fiica lor, Suzána, împreună cu Ioachím, soţul ei, şi cu toate rudele pentru că nu s-a găsit în ea nicio faptă ruşinoasă.
64 Iar Daniél a devenit mare înaintea poporului din acea zi înainte.
Versículos relacionados com Cartea profetului Daniél, 13:
Capitolul 13 Daniel este cunoscut în mod obișnuit sub numele de „Povestea lui Susana” și spune povestea unei femei acuzate fals de adulter. Versurile legate de tema abordată în acest capitol sunt:
Proverbe 18:17: „Primul care își prezintă cauza pare să fie corect; până la altul și îl pune la îndoială”. Acest verset vorbește despre importanța ascultării ambelor părți ale unei povești înainte de a ajunge la o concluzie.
Deuteronom 19:15: „Un martor nu va fi suficient pentru a acuza pe cineva de o crimă sau o conduită necorespunzătoare gravă de orice fel; doar prin mărturia a doi sau trei martori s -ar putea dovedi acuzația”. Acest verset evidențiază importanța de a avea dovezi fiabile pentru a acuza pe cineva de o crimă.
2 Corinteni 13:1: "Aceasta este a treia oară pe care o voi avea cu tine. Pe gura a doi sau trei martori vor fi hotărâți în fiecare caz." Acest verset evidențiază importanța de a avea martori de încredere pentru a lua decizii corecte.
Matei 18:16: „Dar dacă nu te aud, ia cu tine unul sau doi oameni, astfel încât, prin mărturia a doi sau trei martori, fiecare cuvânt să fie confirmat”. Acest verset vorbește despre procesul de confruntare a cuiva care a făcut o greșeală, subliniind importanța de a avea martori de încredere pentru a confirma adevărul faptelor.
Proverbe 11:1: „Domnul urăște echilibrul necinstit, dar greutățile exacte îi oferă plăcere”. Acest verset evidențiază importanța justiției și onestității în toate situațiile.
Capítulos: