1 După ce ne-am salvat, am aflat că insula se numea Málta.
2 Localnicii ne-au arătat o bunăvoinţă neobişnuită: au aprins un foc şi ne-au primit pe toţi alături, căci începuse să plouă şi era frig.
3 Paul adunase un braţ de vreascuri şi le-a pus pe foc. Din cauza căldurii, o viperă a ieşit şi s-a prins de mâna lui.
4 Când au văzut localnicii şarpele prins de mâna lui, au început să spună între ei: „Cu siguranţă omul acesta este un criminal. Abia s-a salvat din mare şi pedeapsa [divină] nu-l lasă să trăiască”.
5 Dar el, scuturând şarpele în foc, nu a suferit niciun rău.
6 Ei se aşteptau ca el să se umfle sau să cadă dintr-odată mort. După ce au aşteptat mult timp şi au văzut că nu i s-a întâmplat nimic, şi-au schimbat părerea, spunând că el este un zeu.
7 În apropiere de acel loc se aflau ogoarele conducătorului insulei, numit Públius. Acesta ne-a primit şi ne-a găzduit cu amabilitate timp de trei zile.
8 Şi s-a întâmplat că tatăl lui Públius zăcea la pat cuprins de friguri şi de dizenterie. Paul a intrat la el, s-a rugat, şi-a pus mâinile asupra lui şi l-a vindecat.
9 În urma acestui fapt, au venit şi ceilalţi bolnavi din insulă şi au fost vindecaţi.
10 Ei ne-au copleşit cu onoruri, iar când am plecat, ne-au pus la dispoziţie tot ce aveam nevoie.
11 După trei luni, ne-am îmbarcat pe o corabie alexandrină care iernase pe insulă şi care purta emblema Dioscúrilor.
12 Am acostat la Siracúsa şi am rămas trei zile.
13 De acolo, continuându-ne călătoria [pe lângă coastă], am ajuns la Réggio. În ziua următoare, suflând vântul de la miazăzi, am ajuns la Pozzuóli în două zile.
14 Aici am întâlnit nişte fraţi care ne-au rugat să rămânem şapte zile. Şi astfel am ajuns la Roma.
15 Fraţii de acolo, auzind despre noi, au venit în întâmpinarea noastră până la Fórul lui Áppius şi Trei Tavérne. Când i-a văzut, Paul i-a mulţumit lui Dumnezeu şi a prins curaj.
16 Când am intrat în Roma, i s-a permis lui Paul să locuiască singur, cu un soldat care-l păzea.
17 După trei zile, [Paul] i-a chemat pe mai marii iudeilor. Când ei s-au adunat, Paul le-a zis: „Fraţilor, deşi nu am făcut nimic împotriva poporului sau împotriva obiceiurilor părinţilor, la Ierusalím am fost predat în lanţuri în mâinile románilor.
18 Interogându-mă, aceştia voiau să mă elibereze pentru că nu aveam nicio vină care să merite moartea.
19 Dar pentru că iudeii se împotriveau, am fost nevoit să fac apel la Cézar, nu ca şi cum aş fi avut ceva ca să-mi acuz neamul.
20 Aşadar, din această cauză v-am chemat ca să vă văd şi să vorbesc cu voi, căci din cauza speranţei lui Israél port eu aceste lanţuri”.
21 Ei i-au răspuns: „Noi nu am primit din Iudéea nicio scrisoare cu privire la tine şi n-a venit niciunul dintre fraţi care să ne povestească sau să ne spună ceva rău despre tine.
22 Dar credem că ar fi bine să auzim ce gândeşti tu. Cât priveşte însă erezia aceea, ne este cunoscut că pretutindeni se vorbeşte împotrivă”.
23 I-au fixat o zi şi au venit la el mai mulţi la locuinţa lui. De dimineaţă până seara, în expunerea sa, el le-a dat mărturie despre împărăţia lui Dumnezeu, [căutând] să-i convingă despre Isus din Legea lui Moise şi din Profeţi.
24 Unii au fost convinşi de cele spuse de el, alţii nu au crezut.
25 Au plecat fără să fi ajuns la vreo înţelegere între ei, după ce Paul le mai spusese un cuvânt: „Bine a vorbit Duhul Sfânt părinţilor voştri prin profetul Isaía
26 când a zis: «Du-te la poporul acesta şi spune-i: ‹de auzit veţi auzi, dar nu veţi înţelege. De privit veţi privi, dar nu veţi vedea.
27 Căci inima acestui popor a devenit insensibilă, urechile lor cu greu aud, iar ochii şi i-au închis ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima şi să se întoarcă, iar eu să-i vindec› ».
28 Aşadar, să vă fie cunoscut că mântuirea aceasta a lui Dumnezeu a fost trimisă păgânilor şi ei vor asculta”.
29 „După ce a spus el acestea, iudeii au plecat şi au continuat să discute îndelung între ei”.
30 El a rămas doi ani întregi în aceeaşi locuinţă închiriată şi-i primea pe toţi cei care veneau la el.
31 El predica împărăţia lui Dumnezeu şi învăţa despre Domnul Isus Cristos cu toată îndrăzneala şi nestingherit.
Versículos relacionados com Faptele Apostolilor, 28:
Actele Apostolilor 28 povestește sosirea lui Pavel la Roma și interacțiunea sa cu liderii evrei și romani ai orașului. El continuă să predice Evanghelia și mulți aud mesajul cu credință, în timp ce alții îl resping. Capitolul menționează, de asemenea, vindecarea multor bolnavi și sosirea altor creștini pentru a se alătura lui Pavel la Roma. Pe baza acestor teme, cele cinci versete conexe sunt:
Romani 10:17: „Prin urmare, credința este ascultând și auzind Cuvântul lui Hristos”. Acest verset evidențiază importanța ascultării Cuvântului lui Hristos pentru a dezvolta credința. Aceasta se referă la predicarea continuă a lui Pavel în Faptele 28, în care vorbește despre Evanghelie și mulți aud mesajul cu credință.
2 Corinteni 4:8-9: „În tot ceea ce suntem tulburați, dar nu în dificultate; perplex, dar nu disperat; persecutat, dar nu neputincios; măcelărit, dar nu distrus”. Acest verset vorbește despre capacitatea de rezistență și perseverență a creștinilor, chiar și în mijlocul adversității. Aceasta se referă la situația lui Pavel din Faptele 28, în care se confruntă cu opoziție și persecuție, dar continuă să predice Evanghelia.
Iacov 5:14: "Este cineva printre voi bolnav? Sunați bătrânii bisericii și rugați -l asupra lui, unsându -l cu ulei de măsline în numele Domnului." Acest verset menționează practica rugăciunii și vindecării în cadrul comunității creștine. Aceasta se referă la vindecarea multor pacienți menționați în Faptele 28.
Efeseni 4:11-12: „Și el însuși a dat unii apostolilor, iar alții profeților, iar alții evangheliștilor, iar alții către pastori și stăpâni, având în vedere îmbunătățirea sfinților, pentru lucrarea Ministerului, pentru că pentru construirea trupului lui Hristos ". Acest verset vorbește despre diversitatea darurilor și rolurilor din cadrul bisericii, cu scopul de a construi trupul lui Hristos. Aceasta se referă la sosirea altor creștini din Roma pentru a se alătura lui Pavel în Faptele 28.
Coloseni 4:5-6: "Înțelepciunea cu înțelepciune față de cei din afară, răscumpărarea timpului, profitând la maximum de fiecare oportunitate. Cuvântul tău este întotdeauna plăcut, condimentat cu sare, astfel încât să poți ști cum ar trebui să răspunzi la fiecare." Acest verset vorbește despre importanța de a avea înțelepciune și bunătate în împărtășirea mesajului Evangheliei cu cei care nu sunt creștini. Aceasta se referă la interacțiunea lui Pavel cu liderii evrei și romani din Faptele 28, în care continuă să predice Evanghelia, chiar și în fața opoziției și respingerii.
Capítulos: