Cartea lui Iob, 10

Biblia Romano-Catolică

1 Sufletul meu s-a dezgustat de viaţă. Voi da frâu liber plângerii mele şi voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.

2 Îi spun lui Dumnezeu: «Nu mă considera vinovat! Fă-mă să înţeleg de ce te cerţi cu mine!».

3 Îţi place să oprimi, să respingi lucrarea mâinii tale şi să faci să strălucească sfatul celor nelegiuiţi?

4 Oare ai tu ochi de carne, ca să vezi aşa cum vede omul?

5 Oare zilele tale sunt ca zilele omului şi anii tăi, ca zilele bărbatului,

6 că cercetezi nelegiuirea mea şi cauţi la păcatul meu,

7 chiar dacă ştii că nu sunt vinovat şi că nu este cine să mă salveze din mâna ta?

8 Mâinile tale m-au format şi m-au făcut desăvârşit în întregime. Oare mă vei distruge?

9 Aminteşte-ţi că din lut m-ai făcut şi în ţărână mă vei face să mă întorc!

10 Oare nu m-ai muls ca laptele şi m-ai închegat ca brânza?

11 M-ai îmbrăcat cu piele şi carne, m-ai ţesut cu oase şi nervi.

12 Mi-ai dat viaţă şi bunăvoinţă şi vizitarea ta mi-a păstrat duhul.

13 Dar ascundeai acestea în inima ta: ştiu că aceasta era la tine. Dorinţa reabilitării

14 Dacă am păcătuit, m-ai urmărit şi de nelegiuirea mea nu m-ai lăsat nepedepsit.

15 Dacă sunt vinovat, vai de mine! Dacă sunt drept, nu-mi ridic capul. M-am săturat de dispreţ, căci îmi văd mizeria.

16 Dacă s-ar înălţa [capul], m-ai vâna ca un leu şi ai întoarce lucrarea ta minunată faţă de mine.

17 Reînnoieşti mărturiile tale faţă de mine, măreşti mânia ta împotriva mea, mereu schimbând zbuciumul din mine.

18 De ce m-ai făcut să ies din sânul [mamei]? Mi-aş fi dat duhul şi niciun ochi nu m-ar fi văzut.

19 Aş fi ca şi cum n-aş fi fostşi din pântece aş fi fost dus la mormânt.

20 Oare nu sunt puţine zilele mele şi se termină? Ia-ţi [privirea] de la mine, ca să mă înseninez puţin

21 înainte să mă duc şi să nu mă mai întorc spre ţinutul întunericului şi al umbrei morţii,

22 ţinut întunecat ca bezna umbrei morţii, fără noimă, unde strălucirea este ca bezna!”.




Versículos relacionados com Cartea lui Iob, 10:

În Iov Capitolul 10, el continuă să regreteze situația sa și să -l întrebe pe Dumnezeu despre motivul pentru care suferă atât de mult. Se simte nedreptățit și neputincios și îl cheamă pe Dumnezeu pentru răspunsuri. Versurile legate de aceste teme sunt:

Psalmul 22:1: "Dumnezeule, Dumnezeule, de ce m -ai abandonat? De ce ești atât de departe de a mă mântui atât de departe de țipetele mele de angoasă?" Acest verset prezintă durerea de a simți abandonat de Dumnezeu în mijlocul suferinței, același sentiment pe care îl exprimă Iov în capitolul 10.

Psalmul 88:3-4: "Sufletul meu este saturat de relele, iar viața mea este la marginea Sheol. Sunt numărat printre cei care coboară la mormânt; sunt ca un om fără forță." Acest psalm exprimă, de asemenea, sentimentul de neputință și tristețe profundă în mijlocul durerii, ceea ce Job se simte.

Isaia 45:9: "Vai de cel care conține cu creatorul său! El este ca un fragment printre alte cioburi de argilă. Poate lutul să spună olarului:„ Ce faci? "Sau:„ Lucrarea ta nu are niciun mâner ” ? Acest verset se referă la faptul că Dumnezeu este suveran și nu ar trebui să fie pus la îndoială sau contestat de creația sa, ceea ce este un punct pe care meseria trebuie să -l învețe.

Romani 9:20: „Dar cine ești tu, omule, să -l întrebăm pe Dumnezeu? Creația nu ar trebui să -și pună la îndoială creatorul și trebuie să aibă încredere în suveranitatea sa, o lecție pe care meseria trebuie să o învețe.

Filipeni 4:6-7: „Nu vă faceți griji pentru nimic, dar în toate rugăciunile, întrebați-l pe Dumnezeu ce aveți nevoie și vă rugați întotdeauna cu o inimă recunoscătoare. Și pacea lui Dumnezeu, pe care nimeni nu o poate înțelege, va păstra inima și inima și Mintea ta, pentru că ești unit cu Hristos Isus ". Acest verset subliniază importanța rugăciunii și a încrederii în Dumnezeu în mijlocul adversității, lucru pe care Iov îl demonstrează și prin strigarea pentru răspunsuri și ajutor.





Luvut: