1 Iúda a auzit de renumele románilor, că sunt foarte puternici şi binevoitori faţă de cei care li se alătură, că stabilesc prietenie cu cei care vin la ei şi că sunt foarte puternici.
2 I s-a povestit despre războaiele lor şi despre faptele de vitejie pe care le-au făcut în Galáţia, că i-au luat în stăpânire şi i-au supus la tribut;
3 despre câte au făcut în ţinuturile Spaniei, unde au luat în stăpânire minele de argint şi de aur care erau acolo.
4 Au luat în stăpânire locul în întregime prin priceperea şi fermitatea lor, chiar dacă locul era la foarte mare distanţă de ei. [Tot aşa] le-au făcut şi regilor care veneau împotriva lor de la marginile pământului până când i-au înfrânt şi au făcut un mare măcel. Iar ceilalţi le-au plătit tribut în fiecare an.
5 [I-a învins] pe Fílip şi pe Perséu, regele celor din Chitím, şi pe cei care s-au revoltat împotriva lor i-au înfrânt în război şi i-au luat în stăpânire.
6 Şi Antióh, regele cel mare al Asiei, care a mers împotriva lor la război cu o sută douăzeci de elefanţi, cu cai, care şi cu o armată foarte numeroasă, a fost înfrânt de către ei.
7 Pe el l-au luat de viu şi au stabilit ca el şi cei care vor domni după el să le dea un tribut mare şi să le dea ostatici şi teritorii.
8 Teritoriul Índiei, Médiei şi Lídiei, dintre cele mai frumoase ţinuturi ale lor, le-au luat şi i le-au dat regelui Euménes.
9 Cei din Eláda au plănuit să vină şi să-i nimicească.
10 Dar lucrul le-a fost făcut cunoscut şi au trimis împotriva lor un singur conducător. Au luptat împotriva lor şi au căzut dintrei ei mulţi răniţi. Au fost luaţi în captivitate femeile şi copiii lor. Pe ei i-au jefuit şi au pus stăpânire pe pământul lor. Le-au distrus fortăreţele şi i-au făcut sclavi până în ziua aceasta.
11 Celelalte regate şi insule care s-au ridicat împotriva lor, le-au distrus şi le-au supus. Însă cu cei care le sunt prieteni şi se încred în ei, au păstrat prietenie.
12 Au supus regi de aproape şi de departe şi câţi auzeau de numele lor se temeau de ei.
13 Pe cei pe care voiau să îi ajute să domnească, domneau; iar pe cei care voiau, ei îi îndepărtau. Şi s-au ridicat foarte mult.
14 În toate acestea, nimeni nu şi-a pus coroană, nimeni nu s-a încins cu purpură ca să se mândrească cu ea.
15 Şi-au făcut un senat – trei sute douăzeci de senatori – ca să se sfătuiască în fiecare zi în toate cele referitoare la mulţime şi la bunul lor mers.
16 Ei încredinţează unui singur om să fie conducătorul lor în fiecare an şi să stăpânească peste toată ţara lor. Toţi ascultau de unul singur şi nu era invidie şi gelozie între ei.
17 Iúda i-a ales pe Eupolémos, fiul lui Ioan, al lui Ácos, şi pe Iáson, fiul lui Eleazár, şi i-a trimis la Róma să stabilească prietenie şi alianţă
18 ca să înlăture jugul de la ei, deoarece vedea că domnia grecilor îl ducea pe Israél la sclavie.
19 Ei au mers la Róma, iar călătoria a fost foarte lungă. Au intrat în senat, au luat cuvântul şi au zis:
20 „Iúda Macabéul, fraţii lui şi toată mulţimea iudeilor ne-au trimis la voi ca să stabilim cu voi alianţă şi pace şi să fim înscrişi între aliaţii şi prietenii voştri”.
21 Şi cuvântul a fost plăcut înaintea lor.
22 Aceasta este copia scrisorii pe care au gravat-o pe table de bronz şi le-au trimis la Ierusalím ca să fie acolo la ei amintire de pace şi alianţă:
23 „Să le fie bine románilor şi neamului iudeilor pe mare şi pe pământ uscat, iar sabia şi duşmanii să se îndepărteze de ei!
24 Dacă va izbucni un război împotriva Rómei, mai întâi, sau împotriva oricăruia dintre aliaţii lor în toată stăpânirea lor,
25 neamul iudeilor se va alia lor cu inimă deplină, aşa cum le-o va cere momentul.
26 Duşmanilor să nu le dea şi să nu-i ajute cu grâu, arme, argint şi nave, după cum va fi hotărât Róma, şi să-şi ţină obligaţiile fără să primească nimic în schimb!
27 Tot la fel, dacă va izbucni un război mai întâi împotriva neamului iudeilor, románii se vor alia din suflet, după cum le-o va cere momentul.
28 Duşmanilor nu li se va da grâu, arme, argint şi nave, după cum va fi hotărât Róma, şi ei vor ţine obligaţiile acestea fără înşelăciune.
29 Prin aceste cuvinte románii au stabilit [pactul] cu poporul iudeilor.
30 Dacă după aceste cuvinte unii sau alţii vor voi să adauge sau să scoată, vor face după alegerea lor şi orice vor adăuga sau vor scoate să fie obligatoriu!”.
31 Cât despre relele pe care regele Demétrios le-a săvârşit faţă de ei, noi i-am scris, zicând: „De ce ai îngreunat jugul tău asupra prietenilor şi aliaţilor noştri iudei?
32 Dacă se vor mai plânge împotriva ta, le vom face noi dreptate şi vom lupta cu tine pe mare şi pe uscat”.
Versículos relacionados com Cartea întâi a Macabéilor, 8:
Capitolul 8 din Cartea 1 Macabees vorbește despre relațiile politice și diplomatice dintre poporul evreu și Republica Romană. El povestește ca Iuda Macabeu, liderul rebeliunii evreiești împotriva dominației Seleucid, a căutat ajutor de la Roma pentru a asigura independența poporului său. Versurile de mai jos au fost alese pentru relația lor cu subiectele abordate în acest capitol:
Romani 13:1-2: „Fiecare persoană este supusă autorităților superioare; căci nu există nicio autoritate care să nu provină de la Dumnezeu; iar autoritățile care există au fost instituite de Dumnezeu. iar cei care rezistă vor aduce condamnarea asupra lor. " Acest extras din scrisoarea lui Pavel către romani evidențiază importanța supunerii autorităților guvernamentale ale lui Dumnezeu. Aceasta poate fi văzută ca o explicație teologică a legământului dintre evrei și romani, deoarece Iuda Macabeu a căutat ajutorul romanilor pentru a -și elibera poporul de opresiunea Seleucid.
Proverbe 22:29: "Ați văzut vreodată un om priceput în lucrarea sa? El va fi înaintea regilor; el nu va fi înaintea oamenilor întunecați." Acest proverb subliniază importanța muncii și capacitatea de a obține recunoașterea autorităților. Acest lucru poate fi aplicat strategiei lui Iuda Macabeu de a căuta ajutorul romanilor, prezentându -le abilitatea și puterea oamenilor lor în lupta împotriva opresiunii.
Ecclesiastes 3:1: „Totul are timpul său sigur și există timp pentru fiecare scop sub cer”. Acest verset evidențiază importanța calendarului corect în luarea deciziilor. Poate fi aplicat strategiei lui Iuda Macabeu de a solicita ajutorul romanilor într -un moment în care Republica își extinde puterea și a fost interesat să stabilească alianțe cu noi aliați.
Proverbe 21:31: „Calul este pregătit pentru ziua de luptă, dar victoria vine de la Domnul”. Acest proverb evidențiază importanța pregătirii și planificării, dar și nevoia de a recunoaște că victoria provine de la Dumnezeu. Aceasta poate fi văzută ca o reflectare a strategiei lui Iuda Macabeu de a solicita ajutorul romanilor, care ar putea oferi resurse militare și sprijin diplomatic, dar în cele din urmă victoria ar depinde de voința lui Dumnezeu.
Eclesiastes 9:18: „Înțelepciunea mai bună este mai bună decât armele de război; și un păcătos distruge multe bunuri”. Acest verset evidențiază importanța înțelepciunii în luarea deciziilor și nevoia de a evita conflictele inutile. Poate fi aplicat strategiei lui Iuda Macabeu de a solicita ajutorul romanilor ca soluție diplomatică pentru opresiunea Seleucid, mai degrabă decât un război prelungit și potențial distructiv.
Chapitres: