1 Pe vremea când nu era rege în Israél, un levít care locuia ca străin la marginea muntelui lui Efraím şi-a luat o femeie ca şi concubină din Betleémul lui Iúda.
2 Concubina i-a fost infidelă şi a plecat de la el la casa tatălui ei, în Betleémul lui Iúda, şi a rămas acolo timp de patru luni.
3 Bărbatul ei s-a ridicat şi s-a dus la ea ca să-i vorbească la inimă şi s-o aducă înapoi. Avea cu el un slujitor şi o pereche de măgari. Ea l-a adus în casa tatălui ei, iar când tatăl tinerei l-a văzut, s-a bucurat la vederea lui.
4 Socrul său, tatăl acelei tinere, l-a ţinut la el timp de trei zile. Au mâncat şi au băut şi au înnoptat acolo.
5 A patra zi, s-au sculat dimineaţa şi s-au ridicat ca să plece. Dar tatăl tinerei i-a zis ginerelui său: „Întăreşte-ţi inima cu o bucată de pâine şi apoi veţi pleca!”.
6 Au şezut, au mâncat amândoi. Apoi tatăl tinerei i-a zis bărbatului: „Te rog, rămâi aici peste noapte şi înveseleşte-ţi inima!”.
7 Bărbatul s-a ridicat să plece; dar socrul a insistat şi el a rămas şi a înnoptat acolo.
8 În ziua a cincea, s-a sculat dimineața ca să plece. Tatăl tinerei i-a zis: „Întăreşte-ţi, te rog, inima şi rămâi până la căderea serii!”. Şi au mâncat amândoi.
9 Bărbatul s-a ridicat să plece cu concubina şi cu slujitorul lui; dar socrul lui, tatăl tinerei, i-a zis: „Iată, ziua se lasă spre seară: rămâi peste noapte, căci ziua se sfârşeşte; înnoptează aici şi înveseleşte-ţi inima! Mâine vă veţi scula ca să plecaţi la drum şi vei merge la cortul tău”.
10 Bărbatul n-a vrut să mai rămână peste noapte, ci s-a ridicat şi a plecat. A ajuns până aproape de Iebús, adică Ierusalím, cu cei doi măgari înşeuaţi şi cu concubina lui.
11 Când s-au apropiat de Iebús, ziua era de mult trecută. Slujitorul i-a zis stăpânului său: „Să ne îndreptăm către această cetate a iebuséilor şi să înnoptăm în ea!”.
12 Stăpânul său i-a răspuns: „Nu putem să intrăm într-o cetate străină, care nu este a fiilor lui Israél. Să trecem spre Ghibéea!”.
13 Apoi a mai zis slujitorului său: „Să ne apropiem de vreun loc şi să înnoptăm la Ghibéea sau la Ráma!”.
14 Au trecut, au mers şi au ajuns – când soarele apunea – lângă Ghibéea, care este a lui Beniamín.
15 S-au îndreptat într-acolo ca să se ducă să înnopteze la Ghibéea. Au mers şi s-au aşezat în piaţa cetăţii, pentru că nu era nimeni care să-i primească în casă pentru a înnopta.
16 Dar, iată, un bătrân se întorcea seara de la muncă, de pe câmp. El era din muntele lui Efraím şi locuia ca străin la Ghibéea, iar oamenii din locul [acela] erau fii ai lui Beniamín.
17 Şi-a ridicat ochii şi l-a văzut pe călător în piaţa cetăţii. Bătrânul i-a zis: „Unde mergi şi de unde vii?”.
18 El i-a răspuns: „Venim din Betleémul lui Iúda şi mergem până la marginea muntelui lui Efraím, de unde sunt. Am fost până la Betleémul lui Iúda; acum mă duc la casa Domnului. Nu este nimeni care să mă primească în casa lui.
19 Avem paie şi nutreţ pentru măgarii noştri; avem şi pâine şi vin pentru mine, pentru slujitoarea ta şi pentru tânărul care este cu slujitorii tăi. Nu ducem lipsă de nimic”.
20 Bătrânul a zis: „Pace ţie! Toate trebuinţele tale le iau asupra mea, numai să nu înnoptezi în piaţă”.
21 L-a dus în casa lui şi a dat nutreţ măgarilor. [Călătorii] şi-au spălat picioarele, au mâncat şi au băut.
22 Pe când se veseleau ei, iată, nişte oameni din cetate, fii ai lui Beliál, au înconjurat casa, au bătut la uşă şi i-au zis bătrânului, stăpânului casei: „Scoate-l pe omul care a intrat în casa ta ca să-l cunoaştem”!.
23 Stăpânul casei a ieşit la ei şi le-a zis: „Nu, fraţilor mei, vă rog să nu faceţi un lucru aşa de rău; din moment ce omul acesta a intrat în casa mea, nu săvârşiţi nelegiuirea aceasta!
24 Iată fiica mea este fecioară şi [omul acesta] are o concubină; le aduc afară pe ele: necinstiţi-le şi faceţi-le ce va fi plăcut în ochii voştri! Dar nu săvârşiţi cu omul acesta o astfel de nelegiuire!”.
25 Oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci omul şi-a luat concubina şi le-a adus-o afară. Ei au cunoscut-o şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineaţa: şi i-au dat drumul la revărsatul zorilor.
26 Către ziuă, femeia a venit şi a căzut la uşa casei omului la care era bărbatul ei [şi a rămas] acolo până [s-a făcut] ziuă.
27 Dimineaţa, soţul ei s-a ridicat, a deschis uşile casei şi a ieşit să-şi continue drumul. Dar, iată, femeia, concubina lui, era căzută la uşa casei cu mâinile pe prag.
28 El i-a zis: „Ridică-te să mergem!”. Ea însă n-a răspuns. Atunci bărbatul a pus-o pe măgar şi a plecat acasă.
29 Când a ajuns acasă, a luat un cuţit, a luat-o pe concubina lui şi i-a tăiat trupul în douăsprezece bucăţi pe care le-a trimis în tot teritoriul lui Israél.
30 Toţi cei care au văzut lucrul acesta au zis: „Nu a fost şi nu s-a văzut lucru ca acesta din ziua când au ieşit fiii lui Israél din ţara Egiptului până în ziua aceasta. Reflectaţi la aceasta, sfătuiţi-vă şi vorbiţi!”.
Versículos relacionados com Cartea Judecătorilor, 19:
Judecătorii Capitolul 19 spune povestea șocantă a unui Levit care, călătorind cu concubina sa, decide să petreacă noaptea în orașul Gibéia, Benjamin. Acolo sunt găzduiți de un bătrân, dar orașul este înconjurat de bărbați răi care necesită eliberarea levitei, astfel încât să -l poată abuza sexual. În schimb, bătrânul își oferă propriile fiice și concubina lui Levite bărbaților, care sfârșesc prin încălcarea și uciderea concubinei. Levitul își taie apoi corpul în bucăți și trimite piesele tuturor triburilor Israelului, provocând un război împotriva tribului Benjamin.
Deuteronom 22:25-27: „Dar dacă un bărbat găsește o fată proiectată în mediul rural, și bărbatul să forțeze și se întinde cu ea, atunci doar bărbatul care s-a așezat cu ea va muri. Dar fata nu va face nimic; Nu există niciun păcat demn de moarte; pentru că, ca atunci când cineva se ridică împotriva aproapelui său și își ia viața, acesta este acest caz. Căci a găsit -o pe câmp; a strigat fata depusă, dar nu era nimeni care să o elibereze . Acest verset evidențiază importanța protejării demnității și integrității femeilor și condamnă violența sexuală.
Proverbe 16:29: „Omul violent își convinge tovarășul și îl ghidează pe drum nu bine”. Acest verset condamnă violența și influența negativă pe care oamenii violenți o pot avea asupra celorlalți.
Isaia 1:15-17: "Și când îți vei extinde mâinile, mă voi ascunde de voi ochii mei; da, când rugăciunea se înmulțește, nu voi auzi; căci mâinile tale sunt pline de sânge. Luați din ochii mei răutatea din Faptele tale; încetează să mai faci rău, învață să faci bine; căutați dreptate, sfârșesc cu opresiune; faceți dreptate orfanului, apărați cauza văduvei. " Acest verset condamnă nedreptatea și violența și cheamă oamenii să se pocăiască și să caute dreptate.
Psalmul 82:3-4: "Faceți dreptate săracilor și orfanilor; justificați-i pe cei afectați și pe cei nevoiași. Livrați săracii și nevoiași; scoateți-i din mâinile celor răi." Acest verset îi cheamă pe oameni să -i apere pe cei nevoiași și să facă dreptate, în special în fața opresiunii și violenței.
Amos 5:15: „Urăște răul și iubește binele și stabilește dreptatea la ușă; poate Domnul Dumnezeul gazdelor Busole de la rămășița lui Iosif”. Acest verset subliniază importanța urării răului și iubitorului bine și nevoia de a stabili dreptate în toate domeniile vieții.
Chapitres: