Trouvé 63 Résultats pour: culcat

  • Dar el n-a vrut să asculte glasul ei; a apucat-o, a umilit-o şi s-a culcat cu ea. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 14)

  • Regele s-a ridicat, şi-a sfâşiat hainele şi s-a culcat pe pământ. Iar slujitorii lui stăteau [lângă el] cu hainele sfâşiate. (Cartea a doua a lui Samuél 13, 31)

  • Când stăpânul meu, regele, va fi culcat împreună cu părinţii săi, eu şi fiul meu vom fi [consideraţi] păcătoşi”. (Cartea întâi a Regilor 1, 21)

  • Dar a murit fiul acestei femei noaptea, pentru că s-a culcat peste el. (Cartea întâi a Regilor 3, 19)

  • Ea s-a sculat pe la mijlocul nopţii, l-a luat pe fiul meu de lângă mine când slujitoarea ta dormea şi l-a culcat la sânul ei; iar pe fiul ei care murise l-a culcat la sânul meu. (Cartea întâi a Regilor 3, 20)

  • El i-a zis: „Dă-mi-l pe fiul tău!”. El l-a luat de la sânul ei, l-a urcat în camera de sus unde locuia el şi l-a culcat pe patul lui. (Cartea întâi a Regilor 17, 19)

  • Aháb a venit acasă trist şi mâniat din cauza cuvântului pe care i-l spusese Nabót din Izreél: „Nu-ţi voi da moştenirea părinţilor mei”. S-a culcat pe pat, şi-a întors faţa şi n-a mâncat nimic. (Cartea întâi a Regilor 21, 4)

  • Când a auzit Aháb aceste cuvinte, şi-a sfâşiat hainele, şi-a pus un sac pe trup şi a postit. S-a culcat pe sac şi mergea încet. (Cartea întâi a Regilor 21, 27)

  • Într-o zi [Elizéu] a venit [la ei], s-a dus în camera de sus şi s-a culcat acolo. (Cartea a doua a Regilor 4, 11)

  • Ea a urcat şi l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după el şi a ieşit. (Cartea a doua a Regilor 4, 21)

  • Elizéu a intrat în casă şi, iată, copilul era mort, culcat pe patul său. (Cartea a doua a Regilor 4, 32)

  • L-au îngropat în mormântul pe care şi-l săpase în cetatea lui Davíd. L-au culcat pe un pat pe care-l umpluseră cu mirodenii şi amestecuri de diferite feluri pregătite după meşteşugul amestecării. Şi au ars pentru el foarte multe [mirodenii]. (Cartea a doua a Cronicilor 16, 14)


“Subamos sem nos cansarmos, sob a celeste vista do Salvador. Distanciemo-nos das afeições terrenas. Despojemo-nos do homem velho e vistamo-nos do homem novo. Aspiremos à felicidade que nos está reservada.” São Padre Pio de Pietrelcina