Trouvé 91 Résultats pour: sfârșit
Până când, Doamne, mă vei uita? [Până] la sfârşit? Până când îţi vei ascunde faţa de la mine? (Cartea Psalmilor 13, 2)
să rămână cineva în viaţă fără de sfârşit şi să nu vadă [niciodată] groapa. (Cartea Psalmilor 49, 10)
Îndreaptă-ţi paşii spre aceste ruine fără sfârşit, duşmanul a devastat totul în sanctuarul tău! (Cartea Psalmilor 74, 3)
Oare a încetat pentru totdeauna îndurarea lui, s-a sfârşit cuvântul lui din generaţie în generaţie? (Cartea Psalmilor 77, 9)
Până când, Doamne, te vei ascunde? [Până] la sfârşit? [Până când] va arde ca un foc mânia ta? (Cartea Psalmilor 89, 47)
Arată-mi, Doamne, calea hotărârilor tale şi o voi păzi până la sfârşit! (Cartea Psalmilor 119, 33)
Mi s-au sfârşit ochii în aşteptarea promisiunii tale şi spun: „Când mă vei mângâia?”. (Cartea Psalmilor 119, 82)
S-au sfârşit ochii mei [în aşteptarea] mântuirii tale şi a promisiunii dreptăţii tale. (Cartea Psalmilor 119, 123)
Domnul va duce la bun sfârşit [ceea ce a început] pentru mine. Doamne, bunătatea ta este veşnică. Nu părăsi, Doamne, lucrarea mâinilor tale! (Cartea Psalmilor 138, 8)
Dar la sfârşit a avut o soartă nenorocită: închis la Arétas, tiranul arabilor, apoi fugind din cetate în cetate, urmărit şi urât de toţi ca un renegat de lege, dispreţuit ca un trădător de patrie şi de cetăţeni, a fost alungat în Egipt. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 8)
El, care i-a lăsat pe mulţi neînmormântaţi, a sfârşit fără să fie plâns, nici nu i s-a făcut înmormântare şi nu a avut parte de mormântul părintesc. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 10)
Şi, având toiege, ramuri verzi şi de palmier, înălţau imnuri celui care a dus la bun sfârşit purificarea locului său. (Cartea a doua a Macabéilor 10, 7)