1 Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând:
2 ,,Spune-le fiilor lui Israél să se întoarcă şi să-şi fixeze tabăra înaintea lui Pi-Hahirót, între Migdól şi mare, faţă în faţă cu Báal-Ţefón: să fixați tabăra chiar în faţa lui, lângă mare!
3 Faraón va zice despre fiii lui Israél: «S-au rătăcit prin ţară; i-a închis pustiul».
4 Eu voi împietri inima lui Faraón şi vă va urmări; voi fi glorificat în Faraón şi în toată oştirea lui şi vor cunoaşte egipténii că eu sunt Domnul”. Şi au făcut aşa.
5 I s-a făcut cunoscut regelui Egiptului că poporul a fugit. Atunci, inimile lui Faraón şi ale slujitorilor lui s-au întors împotriva poporului şi au zis: ,,Ce am făcut? L-am lăsat pe Israél [să plece] de la munca lui”.
6 Şi-a înhămat carul şi şi-a luat poporul cu el.
7 A luat şase sute de care alese şi toate carele Egiptului; şi în toate erau căpetenii.
8 Domnul a împietrit inima lui Faraón, regele Egiptului, şi el i-a urmărit pe fiii lui Israél. Şi fiii lui Israél ieşiseră cu mâna ridicată.
9 Egipténii i-au urmărit; toţi caii şi carele lui Faraón, călăreţii lui şi oştirea lui i-au ajuns când îşi aşezau tabăra lângă mare, la Pi-Hahirót, faţă în faţă cu Báal-Ţefón.
10 Faraón se apropia. Fiii lui Israél şi-au ridicat ochii şi, iată, egipténii veneau după ei. Fiii lui Israél s-au înspăimântat tare şi au strigat către Domnul.
11 Ei i-au zis lui Moise: ,,Nu erau oare morminte în Egipt, că ne-ai luat să murim în pustiu? Ce ne-ai făcut de ne-ai scos din Egipt?
12 Oare nu asta îţi spuneam noi în Egipt: «Lasă-ne să slujim ca sclavi egipténilor, căci este mai bine pentru noi să slujim ca sclavi egipténilor decât să murim în pustiu?»”.
13 Moise a zis poporului: ,,Nu vă temeţi, staţi şi veţi vedea mântuirea Domnului pe care el o va face astăzi pentru voi; căci pe egipténii pe care-i vedeţi astăzi nu-i veţi mai vedea niciodată.
14 Domnul va lupta pentru voi; dar voi, staţi liniştiţi!”.
15 Domnul i-a zis lui Moise: ,,De ce strigi către mine? Spune-le fiilor lui Israél să pornească!
16 Iar tu ridică-ţi toiagul, întinde-ţi mâna asupra mării şi desparte-o; fiii lui Israél vor merge prin mijlocul mării pe uscat.
17 Iată, eu voi împietri inima egipténilor ca să meargă după ei! Şi voi fi glorificat în Faraón şi în toată oştirea lui, în carele lui şi în călăreţii lui.
18 Vor cunoaşte egipténii că eu sunt Domnul când voi fi glorificat în Faraón, în carele lui şi călăreţii lui”.
19 Îngerul lui Dumnezeu care mergea înaintea taberei lui Israél a început să meargă în urma lor. Şi coloana de nor dinaintea lor a început să stea în urma lor.
20 El a venit între tabăra egipténilor şi tabăra lui Israél. Şi era nor şi întuneric, dar lumina noaptea. Şi nu s-au apropiat unii de alţii toată noaptea.
21 Moise şi-a întins mâna asupra mării: Domnul a mânat marea cu un vânt puternic dinspre răsărit toată noaptea, a făcut din mare uscat şi apele s-au despărţit.
22 Fiii lui Israél au intrat prin mijlocul mării pe uscat şi apele erau ca un zid la dreapta şi la stânga lor.
23 Egipténii i-au urmărit şi au intrat după ei toţi caii lui Faraón, carele lui şi călăreţii lui, până în mijlocul mării.
24 La straja dimineţii, Domnul a privit spre tabăra egipténilor din coloana de nor şi de foc şi a înspăimântat tabăra egipténilor.
25 A făcut să sară roţile de la carele lor, încât înaintau cu greu. Egipténii au zis atunci: „Să fugim dinaintea lui Israél, căci Domnul luptă pentru ei împotriva egipténilor!”.
26 Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ţi mâna asupra mării ca apele să se întoarcă asupra egipténilor, asupra carelor lor şi asupra călăreţilor lor!”.
27 Moise şi-a întins mâna asupra mării şi spre dimineaţă marea s-a întors la locul ei; şi egipténii fugeau dinaintea ei. Domnul i-a aruncat pe egipténi în mijlocul mării.
28 Apele s-au întors şi au acoperit carele, călăreţii şi toată oştirea lui Faraón, care intraseră după ei în mare; şi n-a rămas nici măcar unul dintre ei.
29 Dar fiii lui Israél au mers pe uscat prin mijlocul mării şi apele le-au fost ca un zid la dreapta şi la stânga lor.
30 Domnul l-a salvat pe Israél din mâna egipténilor în ziua aceea şi Israél i-a văzut pe egipténi morţi pe ţărmul mării.
31 Israél a văzut mâna puternică cu care lucrase Domnul împotriva egipténilor. Poporul s-a temut de Domnul şi a crezut în Domnul şi în Moise, slujitorul său.
Versículos relacionados com Cartea Exodului, 14:
Exodul 14 spune povestea traversării Mării Roșii de către poporul Israel, în timp ce au fugit de sclavie în Egipt. Capitolul începe cu Dumnezeu să -i dea lui Moise instrucțiuni despre cum să tabere înainte de mare și continuă cu persecuția faraonului și a armatei sale până la sosirea momentului când Marea Roșie este împărțită și oamenii din Israel sunt mântuiți. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în Exodul 14:
Psalmul 77:19: „Calea ta a trecut pe mare, drumul tău prin apele puternice și nimeni nu -ți cunoaște pașii”. Acest verset vorbește despre intervenția minunată a lui Dumnezeu la trecerea Mării Roșii, subliniind măreția și puterea drumului său.
Isaia 43:2: „Când trec prin ape, voi fi cu tine, iar când prin râuri nu te vor scufunda; când vei trece prin foc, nu te vei arde, nici flacăra nu va arde în tine. - Acest verset aduce promisiunea lui Dumnezeu că va fi în permanență cu oamenii săi, inclusiv în cele mai dificile și periculoase situații.
1 Corinteni 10:1-2: „Căci nu vreau, frații, că veți ignora că părinții noștri au fost toți sub nor și toți au trecut pe mare; și au fost botezați în Moise, nor și în mare . Acest verset se referă la evenimentul de traversare a Mării Roșii ca un botez, simbolizând separarea poporului Israel de sclavie și de unirea ei cu Dumnezeu.
Evrei 11:29: „Prin credință au traversat Marea Roșie ca pe uscat; încercând -o, egiptenii au fost înghițiți de ape”. Acest verset evidențiază importanța credinței în traversarea Mării Roșii, arătând că încrederea în puterea și credincioșia lui Dumnezeu a permis oamenilor din Israel să fie în siguranță.
Psalmul 106:9: "El a mustrat Marea Roșie și s -a uscat singur; i -a făcut să se plimbe prin prăpastie ca deșert." Acest psalm se referă la evenimentul care a avut loc în Exodul 14:21, când Dumnezeu a deschis Marea Roșie, astfel încât israeliții să -l poată traversa pe jos.
Poglavlja: