Cartea Exodului, 24

13. Moise s-a sculat împreună cu Iósue, slujitorul său. Moise a urcat pe muntele lui Dumnezeu.

Stihovi vezani uz Cartea Exodului, 24:

Exodul 24 descrie înființarea legământului dintre Dumnezeu și Israel pe Muntele Sinai. Moise, Aaron și bătrânii din Israel se ridică pe deal și văd prezența lui Dumnezeu. Capitolul se încheie cu Moise care intră în nor pentru a primi tabletele de piatră cu poruncile.

Levitic 17:11: „Căci viața cărnii este în sânge. Ți -am dat sângele pe altar, să faci ispășire pentru sufletul tău; căci sângele va face ispășire în virtutea vieții”. Acest verset evidențiază importanța sacrificiului de sânge, care este menționat în Exodul 24 ca parte a ceremoniei de ratificare a legământului.

Evrei 9:18-22: „Prin urmare, nici măcar primul [legământ] nu a fost inaugurat fără sânge. Căci, după ce Moise a anunțat tuturor oamenilor toate poruncile, conform legii, a luat sângele viței și caprelor, cu apă, Lână Purpúrea și hysssop și a presărat atât cartea în sine, cât și toți oamenii, spunând: Acesta este sângele legământului pe care Dumnezeu ți -a poruncit. Și totuși, cortul și toate ustensilele serviciului sacru s -au stârnit cu sângele. În conformitate cu legea, aproape totul este purificat cu sânge și fără vărsare de sânge nu există nicio remisiune ". Acest extras din Noul Testament se referă la evenimentul descris în Exodul 24 și evidențiază importanța sângelui în purificarea și ratificarea legământului.

Matei 26:28: „Căci acesta este sângele meu, sângele noului legământ, care este vărsat de mulți la remisiunea păcatelor”. Acest verset se referă, de asemenea, la noul legământ stabilit de Isus prin sângele său și care este o continuitate a legământului stabilit în Exodul 24.

Exodul 33:11: „A vorbit astfel Domnul lui Moise față în față, așa cum vorbește cu prietenul său; atunci Moise s -a întors în tabără; dar serverul său, tânărul Iosua, fiul lui NUM, nu s -a îndepărtat niciodată de interiorul cortului . Acest verset evidențiază relația specială dintre Dumnezeu și Moise, care este o temă recurentă în Exodus și care culminează în legământul stabilit în Exodul 24.

2 Corinteni 3:6: „Cine ne -a permis să fim slujitori ai unui nou legământ, nu al scrisorii, ci al Duhului; căci scrisoarea ucide și spiritul se accelerează”. Acest verset se referă la noul legământ stabilit de Hristos și evidențiază importanța Duhului Sfânt în înțelegerea și experiența poruncilor lui Dumnezeu, care au fost date lui Moise pe Muntele Sinai în Exodul 24.