1 I s-a adus la cunoştinţă lui Holoférn, comandantul suprem al armatei asiriénilor, că fiii lui Israél s-au pregătit pentru război, au închis trecătorile munţilor înalţi, au întărit vârfurile munţilor înalţi şi au pus capcane în câmpii.
2 Dar el, mâniat foarte tare, i-a chemat pe toţi principii lui Moáb, pe toate căpeteniile lui Amón şi pe toţi satrapii de pe ţărmul mării
3 şi le-a zis: „Faceţi-mi cunoscut, fii ai lui Canaán! Cine este acest popor care locuieşte pe munte? Care sunt cetăţile în care locuiesc, care este mărimea armatei lor, în ce stă tăria şi puterea lor, care este regele care domneşte peste el şi cine este conducătorul armatei lor?
4 De ce au refuzat să vină înaintea mea ca toţi cei care locuiesc în vest?”.
5 Ahiór, conducătorul tuturor fiilor lui Amón, i-a zis: „Ascultă, domnul meu, cuvântul din gura slujitorului tău şi-ţi voi face cunoscut adevărul despre poporul acesta care locuieşte pe muntele acesta şi stă aproape de tine! Nu va ieşi minciună din gura slujitorului tău.
6 Acest popor este descendent din caldéi.
7 Au locuit ca străini mai întâi în Mesopotámia, pentru că nu au vrut să asculte de zeii părinţilor lor care erau în ţara caldéilor.
8 S-au îndepărtat de la calea părinţilor lor şi s-au închinat Dumnezeului cerului, Dumnezeului pe care l-au cunoscut. Dar i-au alungat din faţa zeilor lor, iar ei au fugit în Mesopotámia şi au locuit acolo ca străini multe zile.
9 Dumnezeul lor le-a zis să iasă din locuinţa lor şi să meargă în ţara Canaán. Au locuit acolo şi s-au umplut de aur, de argint şi de foarte multe turme.
10 Au coborât în Egipt pentru că o foamete a acoperit suprafaţa ţării Canaán şi au locuit acolo ca străini atâta timp cât s-au putut menţine. Acolo au devenit o mulţime numeroasă, încât numărul neamului lor nu era [cunoscut].
11 Regele Egiptului s-a ridicat împotriva lor şi i-a înşelat să trudească la cărămizi, i-a umilit şi i-a făcut sclavi.
12 Au strigat către Dumnezeul lor, care a lovit toată ţara Egiptului cu plăgi pentru care nu era vindecare, iar egipténii i-au alungat din faţa lor.
13 Dumnezeu a uscat Marea Roşie înaintea lor.
14 I-a condus pe drumul spre Sínai şi Cádeş-Barnéa; i-a alungat pe toţi locuitorii care erau în pustiu.
15 I-a aşezat în ţara amoréilor şi pe toţi cei din Esebón i-au nimicit prin puterea lor. Trecând Iordánul, au luat în stăpânire tot ţinutul muntos.
16 I-au alungat din faţa lor pe canaaneéni, pe ferezéi, pe iebuséi, pe Síhem şi pe toţi ghergheséii şi au locuit acolo multe zile.
17 Şi până când nu au păcătuit înaintea Dumnezeului lor, le-a fost bine, pentru că Dumnezeul care este cu ei urăşte nedreptatea.
18 Dar când s-au îndepărtat de la calea pe care le-a stabilit-o, au fost nimiciţi cu totul prin foarte multe războaie şi au fost duşi captivi într-o ţară care nu era a lor, iar templul Dumnezeului lor a devenit una cu pământul şi cetăţile lor au fost luate în stăpânire de către duşmanii lor.
19 Dar acum, pentru că s-au întors la Dumnezeul lor, i-a adus din diaspora unde erau împrăştiaţi şi i-a condus înapoi la Ierusalím, unde este sanctuarul lor, şi au fost aşezaţi în ţinutul muntos care era pustiu.
20 Acum, stăpâne doamne, dacă există vreo rătăcire în poporul acesta şi dacă ei păcătuiesc împotriva Dumnezeului lor şi noi ne vom da seama că la ei se află această piatră de poticnire, să ne ridicăm şi să luptăm împotriva lor!
21 Dar dacă nu este nicio nelegiuire în poporul lor, să treacă domnul meu [peste], ca nu cumva Domnul şi Dumnezeul lor să-i protejeze, iar noi să devenim o ruşine înaintea întregului pământ!”.
22 Când a terminat Ahiór să spună aceste cuvinte, tot poporul care era în jurul cortului şi care stătea împrejur a murmurat, iar conducătorii lui Holoférn şi toţi cei care locuiesc pe ţărmul mării şi în Moáb au spus să-l taie în bucăţi.
23 Căci „nu ne vom teme de fiii lui Israél, tată, acest popor în care nu este putere, nici tărie pentru o normală confruntare!
24 De aceea, să mergem, iar ei vor fi doar o îmbucătură pentru toată armata ta, stăpâne Holoférn!”.
Versículos relacionados com Cartea Iudítei, 5:
JUDITE 5 spune povestea modului în care liderii Ammonitelor i -au chemat pe conducătorii altor națiuni vecine să se unească și să lupte împotriva Israelului. Ei au menționat istoria oamenilor din Israel, dar au prezentat informații distorsionate și înșelătoare pentru a -și justifica poziția. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în Judit 5:
Judecătorii 5:8: „Au ales noi zei; apoi a existat război asupra uși, nu un scut, nu a fost văzută nicio suliță printre patruzeci de mii din Israel”. Acest verset evidențiază modul în care idolatria și infidelitatea lui Israel față de Dumnezeu au dus la slăbiciunea și vulnerabilitatea sa înaintea dușmanilor săi.
Judecători 11:24: „Nu te -ai ocupat de tine cine al cărui Dumnezeu, nu ai fost de acord? Și nu avem tot ce a proiectat Domnul nostru Dumnezeul nostru înaintea noastră?” Acest verset este similar cu mesajul lui Judith 5, unde amoniții susțin că țara lui Israel îi aparținea inițial și nu către israeliți.
Exodul 23:32-33: "Nu veți face un legământ cu ei, nici cu zeii lor. Și nu vor locui în țara voastră, ca să nu păcătuiască împotriva mea; căci dacă își vor sluji zeilor lor, vor fi cu siguranță prin buclă. " Acest verset subliniază importanța ca Israel să nu facă alianțe cu națiuni idolatre și să nu le permită să locuiască în țara lor.
Numere 20:14-21: Acest extras descrie modul în care Edom a refuzat să permită Israelului să treacă prin pământul său în călătoria sa spre Canaan. Acest eveniment ilustrează ostilitatea națiunilor vecine în raport cu Israelul, care este menționat în Judit 5.
Isaia 36:18-20: Acest verset descrie modul în care regele asirian Senaqueribe a încercat să convingă oamenii din Ierusalim să se predea, menționând că alte țări și popoare au fost învinse de armata asiriană. Acest lucru este similar cu tactica folosită de liderii prietenoși din Judite 5, unde prezintă argumente înșelătoare pentru a -și justifica poziția împotriva Israelului.
Poglavlja: