1 De aceea trebuie şi mai mult să fim atenţi la cele auzite, ca nu cumva să ne pierdem.
2 Căci dacă cuvântul vestit de înger s-a dovedit sigur şi orice greşeală şi neascultare a primit răsplata cuvenită,
3 cum vom scăpa noi dacă nu luăm în seamă o astfel de mântuire, care, fiind primită la început de la Domnul pentru a fi vestită, a fost confirmată pentru noi de cei care au auzit,
4 Dumnezeu sprijinind mărturia lor prin semne, fapte mari şi minuni de tot felul şi prin darurile Duhului Sfânt, împărţite după voinţa lui?
5 De fapt, nu îngerilor le-a supus lumea viitoare despre care vorbim.
6 Cineva a dat mărturie undeva, spunând: „Ce este omul, că îţi aminteşti de el, sau fiul omului, că îl iei în seamă?
7 Cu puţin l-ai făcut inferior îngerilor, l-ai încununat cu măreţie şi cinste.
8 Toate le-ai pus sub picioarele lui”. Aşadar, prin faptul că i-a supus toate, nu a lăsat nimic care să nu-i fie supus. De fapt, acum încă nu vedem că toate îi sunt supuse,
9 dar vedem că cel care a fost „cu puţin mai mic decât îngerii”, Isus, pentru că a suferit moartea, este „încununat cu măreţie şi cinste”, întrucât, prin harul lui Dumnezeu, el a suferit moartea pentru fiecare [om].
10 Într-adevăr, se cuvenea ca acela pentru care sunt toate şi prin care există toate, care voia să ducă mulţi fii la glorie, să-l desăvârşească prin suferinţă pe iniţiatorul mântuirii lor.
11 De fapt, şi cel care sfinţeşte, şi cei sfinţiţi, toţi au aceeaşi origine. De aceea nu se ruşinează să-i numească fraţi
12 când spune: „Voi vesti numele tău fraţilor mei, în mijlocul adunării te voi lăuda”.
13 Şi iarăşi: „Eu mă voi încrede în el”, şi din nou: „Iată-ne, eu şi copiii pe care mi i-a dat Dumnezeu!”.
14 Cum însă copiii au în comun acelaşi sânge şi aceeaşi carne, tot astfel a devenit şi el părtaş cu ei pentru ca, prin moarte, să reducă la neputinţă pe cel care avea puterea morţii, adică pe diavol,
15 şi să-i elibereze pe aceia care, de frica morţii, toată viaţa lor erau reduşi la sclavie.
16 Căci nu se îngrijeşte de îngeri, ci de urmaşii lui Abrahám se îngrijeşte.
17 De aceea, era nevoie să se facă în toate asemenea fraţilor, pentru ca să devină un mare preot îndurător şi vrednic de încredere pentru relaţiile cu Dumnezeu, ca să ispăşească păcatele poporului.
18 Aşadar, prin faptul că el însuşi a îndurat încercarea, poate să vină în ajutorul celor care sunt încercaţi.
Versículos relacionados com Scrisoarea către Evrei, 2:
Capitolul 2 ebraic discută importanța mântuirii prin Isus Hristos, subliniind umanitatea și lucrarea răscumpărătoare. Pentru a oferi cinci versete legate de subiectele abordate în Hebrews 2, am căutat pasaje care vorbesc despre umanitatea lui Isus și despre munca sa mântuitoare.
Matei 1:21: „Ea va da naștere unui fiu și trebuie să te numești Isus, pentru că El îți va salva poporul de păcatele tale”. Acest verset vorbește despre numele lui Isus și despre misiunea lui de a salva oamenii de păcatele sale, subliniind lucrarea salvatoare despre care se discută în Evrei 2.
Romani 5:8: „Dar Dumnezeu demonstrează dragostea Lui pentru noi: Hristos a murit în favoarea noastră când eram încă păcătoși”. Acest verset evidențiază dragostea lui Dumnezeu pentru noi, care se reflectă în lucrarea mântuitoare a lui Isus, menționată în Evrei 2.
Ioan 1:14: "Cuvântul a devenit carne și a trăit printre noi. Am văzut gloria Lui, gloria ca fiind singura născută de la Tatăl, plină de har și adevăr." Acest verset vorbește despre umanitatea lui Isus, care este discutată în Evrei 2, subliniind că Isus a devenit carne pentru a -și îndeplini misiunea mântuitoare.
2 Corinteni 5:21: „Dumnezeu a făcut păcat pentru noi, cel care nu a avut păcat, ca să putem deveni dreptatea lui Dumnezeu”. Acest verset evidențiază lucrarea răscumpărătoare a lui Isus, subliniind că El a devenit păcat pentru noi, astfel încât să putem deveni dreptatea lui Dumnezeu.
1 Petru 3:18: „Căci Hristos a suferit și de păcate o dată pentru toți cei drepți de cei nedrepți, să ne conducă la Dumnezeu. El a fost ucis în trup, dar rapid de Duh.” Acest verset evidențiază lucrarea mântuitoare a lui Isus, menționând că El a suferit de păcatele noastre pentru a ne conduce la Dumnezeu, care este accentuat în Evrei 2.
Poglavlja: